Noile amenințări ale Rusiei. Centru Maritim NATO pentru apărarea celor 430 de cabluri submarine

În contextul războiului din Ucraina, la Colocviul Constructorilor de Nave care se întrunește lunar la Galați s-a discutat despre apărarea cablurilor submarine de comunicații, care ar putea fi ținta unor atacuri ale Rusiei.

La Galați sunt organizate lunar „Colocviile Constructorilor de Nave”, la care participă foști și actuali specialiști în construcțiile de nave de la Șantierul Naval din Galați, specialiști în proiectare navală, cadre didactice de la Facultatea de Arhitectură Navală de la Universitatea „Dunărea de jos”, care dezbat teme de actualitate pentru domeniul construcțiilor navale.

Mai multe dintre întrunirile constructorilor de nave au fost dedicate dezbaterii unor teme legate de provocările impuse în industria navală de războiul din Ucraina, invitatul special fiind contraamiralul de flotilă în retragere dr ing Constantin Rusu, care a fost coordonatorul programelor de prognoză și înzestrare a Marinei Militare cu nave, armament și tehnică de luptă și este absolvent al Facultății de Construcții Navale de la universitatea din Galați.

Cele 430 de cabluri submarine au o lungime totală de 1.388.000 de milioane de kilometri

În prezent, oceanul planetar este străbătut de 430 cabluri submarine de comunicații, cu o lungime totală de 750.000 de mile marine, adică 1.388.000 de milioane de kilometri.

Adâncimea la care sunt amplasate cablurile pentru comunicații oscilează de la 2 metri la 8.000 de metri, la cea mai mare adâncime aflându-se „Cablul Japonia – Statele Unite”, amplasat în „Șanțul Japonez” din Oceanul Pacific, la adâncimea de 8.000 de metri.

Pe plan mondial, 3% din comunicațiile globale se efectuează prin sateliți, iar restul de 97% din comunicații se realizează prin cabluri submarine de fibră optică. Ponderea mare a cablurilor submarine este determinată de avantajele acestora, deoarece, în timp ce comunicațiile prin satelit suferă de latență și pierderi, prin fibra optică viteza reprezintă 99,7% din viteza luminii.

Primul cablu submarin a fost amplasat în 1858, iar transmiterea unui mesaj peste ocean a durat 18 ore. Astăzi, cele mai rapide cabluri submarine pot transfera date la viteze de 35 teraocteți pe secundă.

Cel mai lung cablu submarin din lume este „Cablul SEA-ME-WE3”, care are o lungime de 39.000 de kilometri și conectează Asia de Sud-Est de Europa de Vest, prin Marea Roșie.

Costurile instalării celor 430 cabluri submarine au fost estimate la circa 10.000 de miliarde de dolari.

„În condițiile invaziei Ucrainei de către Rusia, fundul mării a devenit câmp de luptă”

În ultimii ani, a fost remarcat interesul Rusiei pentru cablurile submarine. Potrivit contramiralului (r) Constantin Rusu, mișcările de nave în raioanele maritime străbătute de cabluri au început să atragă atenția, încă din 2014.

„În condițiile invaziei Ucrainei de către Rusia, fundul mării a devenit, ca niciodată, un câmp de luptă care trebuie protejat. Forțele armate occidentale iau în considerare un scenariu de coșmar, de întrerupere totală a internetului în Europa. De câțiva ani, marile puteri duc un <<război hibrid>>, jumătate deschis, jumătate secret, pentru controlul acestor cabluri”, a precizat contramiralul.

Situația devine alarmantă în condițiile în care statele europene se concentrează din ce în ce mai mult pe amenințările la adresa securității cibernetice, acordând o mai mică importanță investițiilor în securitatea și rezilienței infrastructurii fizice, care stau la baza comunicațiilor internaționale.

Primele atacuri asupra cablurilor submarine au fost înregistrate în 2017 asupra cablurilor dintre Marea Britanie și Statele Unite și dintre Franța și Statele Unite, aceste atacuri demonstrând intenția unor forțe, dar și existența unor pericole de a fi separată Europa de restul lumii.

Nave „de pescuit” sau „oceanografice” sub pavilionul Rusiei colectează informații din zona cablurilor submarine ale NATO

În ultimii ani, a fost constatată prezența în raioanele maritime cu cabluri submarine a unor nave rusești „ de pescuit” sau „oceanografice”, care, în general, sunt colectoare de informații.

Prezența acestor nave a fost observată în apropierea coastelor Irlandei și ale Franței. Spre exemplu, așa-zisa navă rusească oceanografică, „Yantar”, are la bord un minisubmarin, ROV AS-37, care se poate scufunda până la 6.000 m

„S-a dovedit că urmărea traseul de cabluri care leagă Europa de SUA.  De fapt, această navă, <<Yantar>>,  a fost surprinsă în 2015 dea lungul coastelor de Est ale SUA, în zona cablurilor submarine, situație ce a creat tensiuni între cele două state. Situația s-a repetat și în 2017”, a mai precizat contramiralul.

Potrivit unui fost comandant al NATO, în prezent, Rusia este interesată de infrastructura de cabluri submarine a NATO.

„Dacă slăbiciunea relativă a poziției Rusiei face improbabil un conflict convențional cu NATO, cablurile de fibră optică pot fi o țintă pentru Rusia. Ar trebui să ne pregătim pentru o creștere a acțiunilor hibride în domeniul maritim, nu doar în Rusia, ci și în China și în Iran”, declara recent amiralul american James Stavridis, fost comandant al Forțelor NATO.

NATO va avea un Centru Maritim pentru securitatea infrastructurilor submarine critice

În urmă cu o săptămână, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că miniștrii apărării din cadrul Alianței vor conveni asupra înființării unui nou Centru Maritim NATO pentru securitatea infrastructurilor submarine critice, în contextul în care Rusia ar putea sabota cablurile subacvatice.

„Centrul Maritim ne va crește gradul de conștientizare a situației și va spori prezența maritimă pentru descurajare și apărare”, a declarat Stoltenberg.

Această decizie vine după ce șeful de informații al NATO, David Cattler, a avertizat la începutul lunii mai că Rusia ar putea sabota cablurile subacvatice pentru a pedepsi națuinile occidentale pentru sprijinirea Ucrainei.

„Există îngrijorări sporite că Rusia ar putea viza cablurile submarine și alte infrastructuri critice în efortul de a perturba viața occidentală, pentru a obține avantaje împotriva acelor națiuni care asigură securitatea Ucrainei. Rușii sunt mai activi în acest domeniu decât i-am văzut noi în ultimii ani”, a declarat David Cattler, care a adăugat că navele rusești patrulează mai mult decât în anii trecuți în Atlantic și și-au intensificat activitățile în Marea Nordului și Marea Baltică.

Secretarul Apărării din Marea Britanie: Rusia are „intenția și capacitatea” de a viza liniile de comunicații ale Occidentului

Anunțul secretarului secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg despre înființarea noului Centru Maritim al NATO pentru apărarea infrastructurii de comunicații submarine venea în momentul în care secretarul britanic al apărării, Ben Wallace și ministrul norvegian al apărării, Bjorn Arild Gram, au încheiat un acord de cooperare pentru apărarea infrastructurii de comunicații subacvatice.

La o conferință de presă susținută la Baza Militară „Northwood” alături de omologul său norvegian, Bjorn Arild Gram, Ben Wallace a spus că Moscova are submarine și nave de spionaj „proiectate special” pentru „a putea sabota sau ataca infrastructura națională critică care aparține adversarilor săi”.

„Ceea ce știm este că rușii au un program de lucru, au un program naval specific conceput atât pentru a examina, cât și pentru a putea sabota sau ataca infrastructura națională critică care aparține adversarilor săi. Are o serie de submarine și alte echipamente și nave de spionaj și orice altceva conceput special pentru acest scop. Fie că vorbim de Nord Stream, fie că vorbim de propria noastră infrastructură, aceasta e o zonă vulnerabilă și trebuie protejată.

Ceea ce putem spune fără îndoială este că Rusia are intenția și capacitatea de a viza infrastructura națională critică a Occidentului. Trebuie să avem intenția și capacitatea de a o apăra”, a spus Wallace.

Surse foto: airtel.in – windysystemsmag.com – navalnews.com