Finanțele cosmetizează o execuție bugetară îngrijorătoare la cinci luni

Deficitul bugetar s-a adâncit la cinci luni de la 1,48% în 2022 la 2,32% în perioada ianuarie-mai 2023. Ținta finală a Finanțelor ar trebui să fie 4,4% în acest an.

Execuția bugetului general consolidat în primele cinci luni ale anului 2023 s-a încheiat cu un deficit de 2,32 % din PIB, respectiv 36,91 miliarde de lei datorat în principal de creșterea volumului de investiții cu 55,1% mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent, compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale casnici și noncasnici în valoare de 4,16 miliarde de lei, volumul mai mare de decontări de bunuri și servicii pentru medicamente, încetinirea ritmului de încasări ale veniturilor, precum și de influențele implementării etapei a doua a Programului Sprijin pentru România.

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 234,45 miliarde de lei au crescut în termeni nominali cu 17,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele cinci luni ale anului 2023 au înregistrat o creștere cu 0,5 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2022, de la 14,2% din PIB la 14,7% din PIB.

În Nota privind execuția bugetară pe primele cinci luni, Finanțele omit să menționeze cât mai vizibil cât a fost deficitul în perioada similară a lui 2022, pentru a nu se vedea scăderea destul de mare, însă menționează că acest deficit, destul de mare de 2,32% la cinci luni, se justifică și prin faptul că au crescut cheltuielile cu investițiile, cu 55%.

O creștere a cheltuielilor pentru investiții nu ar trebui să ne îngrijoreze în mod direct, deoarece investițiile pot fi văzute ca o sursă de dezvoltare și progres economic pe termen lung. Cu toate acestea, este important să analizăm deficitul bugetar în contextul general al situației financiare a țării.

Un deficit bugetar crescut poate ridica îngrijorări din mai multe motive:

1. Sustenabilitatea fiscală: Un deficit bugetar persistent și semnificativ poate indica o nesustenabilitate a finanțelor publice. Dacă cheltuielile continue să depășească veniturile într-o măsură mare, acest lucru poate duce la îndatorarea excesivă și la dificultăți în plata datoriilor.
2. Dependenta de împrumuturi: Pentru a acoperi deficitul bugetar, guvernul poate fi nevoit să se împrumute, ceea ce crește datoria publică a țării. În cazul în care datoria publică devine prea mare în raport cu PIB-ul, acest lucru poate afecta ratingul de credit al țării și poate crește costurile de împrumut.
3. Presiune asupra resurselor financiare: Un deficit bugetar crescut poate limita resursele disponibile pentru alte sectoare importante, cum ar fi sănătatea, educația sau programele sociale. Dacă o proporție semnificativă a bugetului este direcționată spre acoperirea deficitului, alte domenii pot suferi din cauza subfinanțării.

Prin urmare, în ciuda importanței investițiilor pentru dezvoltarea economică pe termen lung, un deficit bugetar în creștere necesită atenție și gestionare pentru a asigura sustenabilitatea financiară și echilibrul bugetar pe termen mediu și lung.