Unul din cele mai mari baraje din România intră în reabilitare

Administrația Bazinală de Apă Siret va demara în curând lucrările de refacere a grătarelor și vanelor de siguranță la două din cele 3 goliri de fund ale Barajului Poiana Uzului din județul Bacău.

Pentru tranzitarea viiturilor, barajul este prevăzut cu 3 goliri de fund echipate din proiect cu grătare metalice pentru reținerea plutitorilor și câte 2 vane fluture pe fiecare golire de fund. Prima golire de fund a fost reabilitată în perioada 2018-2019, urmând ca în acest an să se reabiliteze și celelalte două goliri.

O parte din echipamentele necesare pentru implementare au fost procurate încă de anul trecut, iar în primul trimestru al acestui an au fost comandate și puse în fabricație vanele fluture. Pentru eficientizarea timpului de execuție, a fost prevăzut un batardou suplimentar, fapt ce permite intervenția concomitentă la ambele goliri de fund.

Lucrările sunt deosebit de complexe și se vor desfășura cu ajutorul scafandrilor, care vor lucra în condiții deosebit de grele, la o adâncime de peste 30 de metri, vizibilitate zero și o temperatură foarte scăzută a apei. Operațiunile necesită scăderea nivelului în acumularea Poiana Uzului, în așa fel încât să se poată interveni, dar în același timp, să nu afecteze furnizarea apei către populație, în condițiile în care lacul este principala sursă de alimentare cu apă pentru județul Bacău.

”Lucrarea este deosebit de importantă pentru funcționarea în condiții de siguranță a barajului. Defecțiunile la grătarele golirilor de fund pot conduce la blocajul acestora și implicit la imposibilitatea tranzitării în siguranță a debitelor mari în timpul viiturilor. Întârzierea lucrărilor ar pune în pericol funcționarea barajului și ar supune atât construcția hidrotehnică, cât și populația unor riscuri majore”, a declarat directorul ABA Siret, Relu Adam. ”Pe lângă imposibilitatea tranzitării în siguranță a debitelor mari în timpul viiturilor, există și riscul blocării golirii de fund în poziția deschis, ceea ce ar duce la golirea necontrolată a lacului de acumulare, populația rămânând astfel fără sursă de alimentare cu apă”, ne-a mai explicat specialistul. Nu în ultimul rând, există riscul blocării vanelor, ceea ce ar duce la defecțiuni la conducte, ar produce vibrații și ar putea provoca accidente în corpul barajului.

Amenajarea hidrotehnică Poiana Uzului, din patrimoniul Administrației Bazinale de Apă (ABA) Siret, este situată în județul Bacău, în zona orașului Dărmănești, pe cursul râului Uz, la aproximativ 30 de kilometri de izvoare și circa 10 kilometri amonte de confluența râului Uz cu râul Trotuș.

Construit în perioada 1965 – 1972, barajul se încadrează în clasa de importanță I și categoria de importanță A-excepțională. Barajul Poiana Uzului este şi va rămâne o realizare de excepție a școlii românești de baraje, incluzând numeroase elemente cu caracter de inovație pentru domeniu, care au permis adaptarea construcției la condițiile specifice de amplasament – caracteristici geologice-geotehnice dificile, atât din punct de vedere al rezistenței, cât şi din punct de vedere al permeabilității, dar și seismicității amplasamentului, dată fiind apropierea de zona epicentrală Vrancea etc. Amenajarea cuprinde cel mai înalt baraj cu contraforţi din România, având înălțimea de 80 m și lungimea de 500 m la coronament, precum și un lac de acumulare cu un volum proiectat de 90 de milioane de metri cubi de apă și o suprafață de 335 de hectare. Obiectivul se menține în condiții bune şi foarte bune de siguranță în cei peste 50 ani de funcționare. Rolurile sale sunt de alimentare cu apă a municipiilor Bacău, Moinești, Onești, a orașelor Târgu Ocna, Comănești, Dărmănești și a altor localități de pe valea râului Trotuș (Ardeoani, Măgirești, Poduri, Dofteana, Târgu Trotuș, Pârgărești și Cașin) și producerea de energie electrică.

Administrația Bazinală de Apă Siret este unitate subordonată Administrației Naționale ”Apele Române” și are în administrare 735 de cursuri de apă codificate, cu o lungime a rețelei hidrografice de 10.415 kilometri. Instituția gestionează cel mai mare bazin hidrografic din țară – bazinul Siret – cu o suprafață de 27.949,01 kilometri pătrați.