Tradiție dispărută la Galați. Nu se mai fac croaziere pe Dunăre nici măcar de „Ziua Dunării”

Primăria Galați nu a mai alocat niciun leu pentru sărbătorirea „Zilei Dunării”, intrată în tradiția orașului, așa că în acest an n-au mai fost nici concerte, nici „Summer Parade”, nici croaziere pe Dunăre, care mai aveau loc numai de „Ziua Dunării”.

Plimbările cu o navă de pasageri pe Dunăre au fost una din atracțiile zonei Galați – Brăila timp de peste o sută de ani, de la începutul secolului 20, când pe Dunăre circulau nave de pasageri cu zbaturi de la Sulina și Tulcea la Galați, Brăila, Giurgiu, Turnu Severin, până la Viena.

Înainte de 1990 întreprinderea de stat, Navrom Galați, asigura transportul pe Dunăre cu nave de pasageri, dar și cu nave rapide, „Săgeata”, „Racheta”, etc. După 1990, transportul de pasageri pe Dunăre a dispărut, cu excepția curselor din localitățile Deltei.

Și astăzi, majoritatea celor care vizitează Galațiul întreabă cum se poate face o plimbare pe Dunăre. Curse ale unor nave de pasageri nu mai există, dar au apărut variantele unor plimbări cu ambarcațiuni mici, ale unor firme locale, care percep un tarif este de 50 lei/oră/persoană, dar au incovenientul că e necesară o programare prealabilă și nu au același farmec ca cel oferit de plimbarea la bordul unei nave de pasageri.

O tradiție apărută după 1990: plimbări cu nava de pasageri numai de „Ziua Dunării”

Din 2003, când a fost instituită „Ziua Dunării” sărbătorită pe 29 iunie de toate cele 14 state riverane, la Galați a apărut o nouă tradiție, ca de „Ziua Dunării” Primăria Galați să organizeze plimbări cu vaporul pe Dunăre. Primăria Galați are chiar și o navă de pasageri, „Steaua Polară”, aflată în administrarea Liceului de Marină.

Așa că o dată pe an, pe 29 iunie, de „Ziua Dunării”, gălățenii aveau posibilitatea să se plimbe cu o navă de pasageri pe Dunăre, amintindu-și de anii 70 și 80, când între Brăila, Galați, Tulcea și Sulina erau mai multe curse în fiecare zi și o astfel de călătorie nici nu costa prea mult.

Din 2003, când „Ziua Dunării” a fost marcată printr-un festival, evenimentul a căpătat amploare. Au apărut în program „Summer Parade”, o paradă în stil american, cu platforme mobile pentru spectacole live și care alegorice cu boxe și dansatori și „Talent Battle Show”, un eveniment de genul „Gălățenii au talent”.

Pentru ziua de 29 iunie, „ziua cea mare”, iată cum suna un anunț al Primăriei Galați despre croazierele pe Dunăre cu navele de pasageri „Banat” și „Moldova”:

 „Vor fi puse la dispoziția publicului croaziere gratuite pe Dunăre începând cu ora 10.00. Cei care doresc un loc pe unul dintre cele două vase pe care le pune organizatorul la dispoziție trebuie să își facă o rezervare nominală, accesând linkul croaziere.galationline.ro”.

După 19 ani, Primăria Galați a oprit finanțarea croazierelor în sistemul „o dată pe an”

A dispărut și linkul „croaziere.galationline.ro”, a dispărut și tradiția croazierelor pe Dunăre pe data de 29 iunie, a dispărut și fiesta în stil american „Summer Parade”. Dacă în ultimii ani actualul primar, Ionuț Pucheanu, a mai alocat ceva bani pentru concerte cu trupe de duzină și alte evenimente, în 2023 „Ziua Dunării” a dispărut de pe agenda evenimentelor organizate de primărie.

În acest an, singurul eveniment organizat la Galați cu prilejul „Zilei Dunării” a fost festivalul „Poezia, port la Dunăre”, organizat de Filiala Uniunii Scriitorilor și la care sunt invitați poeți din țările dunărene, dar acest festival se adresează unui grup mic de gălățeni, pasionați de poezie, nu tuturor gălățenilor, care sunt mândri că întreaga existență și dezvoltare economică a orașului este legată de Dunăre.

Ironia este că în timp ce gălățenii nu prea mai au oportunitatea de a se plimba cu o navă de pasageri pe Dunăre nici măcar o dată pe an, Primăria Timișoara a înființat de câțiva ani transport public de persoane pe Bega cu 7 vaporetto construite de firma Spat SA din Galați.

„Ziua Dunării 2023”, marcată în România cu „comunicate de presă”, iar în Ungaria, Croația, Serbia, Cehia, cu festivaluri și excursii

Pe data de 29 iunie, toate cele 14 ţări din bazinul hidrografic al Dunării celebrează împreună cel mai important fluviu al Europei. Pe site-ul „www.danubeday.org” sunt postate evenimentele organizate în fiecare țară.

Potrivit „www.danubeday.org”, în România „Ziua Dunării 2023” a fost marcată prin comunicate de presă, reuniuni dedicate Dunării în cadrul celor 11 administraţii ale Bazinului Apelor Dunării și întâlniri ale comitetelor bazinale ale sucursalelor „Apelor Române”.

În toate celelalte țări riverane au fost organizate evenimente care se adresează publicului. Spre exemplu, tot potrivit „www.danubeday.org”, în Ungaria „Ziua Dunării 2023” a fost marcată prin „Insula Copiilor de Ziua Dunării” eveniment organizat pe Insula Margareta și Insula Óbuda, care a constat într-o varietate de activități și jocuri legate de apa, flora și fauna Dunării, în cadrul cărora copiii au primit un „Pașaport al Dunării”, dar a fost organizat și Festivalul pentru copii „Györkőc” la Győr, un eveniment axat pe descoperirea importanței râurilor prin jocuri tematice și meșteșuguri.

În Croația a fost organizat festivalul „Danube Fest” la Vukovar, a fost programată difuzarea filmului „Vučedolske tajne”, dar a fost în program și un „Spectacol Plamingo Arts-Fire”.

În Serbia a avut loc Regata organizată de Compania Publică de Gospodărire a Apelor „Vode Vojvodine”, care își propune să promoveze potențialul de navigație al Voivodinei, atât navigația în sine, cât și turismul nautic, iar în școli și grădinițe au fost organizate ateliere de pictură, dezbateri de conștientizare a problemelor de protecția mediului.

În Cehia au fost organizate vizite la Rezervația Naturală „Křivé jezero” și la Institutul de Cercetare a Apei din Praga, unde au fost organizate ateliere pentru copii cu jocuri tematice, iar în Slovacia au fost organizate excursii în Zona peisagistică protejată „Ostrovné lúky”.

În Austria a fost organizat evenimentul „Clean up along the Danube with rubber boats”, o acțiune de ecologizare a unor grupuri de tineri cărora li s-a pus la dispoziție o flotă de ambarcațiuni și „Programme to discover and explore the Danube in the Visitor Center of the National Park Donau-Auen”, adică o vizită în Parcul Național Donau – Auen. În Germania au fost organizate mai multe expoziții de artă plastică pe tema Dunării, o dezbatere cu Tonka Malekovic despre instalația ei „Compositions of Flow” și o altă dezbatere cu Sophia Freidhoff despre migrația din zona Regensburg. 

În fiecare țară riverană s-a întâmplat câte ceva, festivaluri, ateliere de jocuri tematice pentru copii, excursii în zone protejate, numai în România „Ziua Dunării” a fost marcată prin reuniuni bazinale și „comunicate de presă”.