Nivelul Dunării înregistrează o scădere inexplicabilă, în pofida ploilor din ultimele luni

Debitul și nivelul Dunării înregistrează o scădere inexplicabilă pentru această perioadă a anului, în care de obicei erau debite mari ale apelor fluviului ca urmare a topirii zăpezilor din masivele muntoase din Germania și Austria.

Scăderea nivelul Dunării le creează deja probleme navigatorilor, pentru că trebuie să modifice în permanență poziționarea schelelor de acces la pontoanele de acostare, iar la punctele de traversare a Dunării cu bacurile scăderea nivelului apelor a dus la imposibilitatea ambarcării pe bacuri a autovehicolelor cu gardă mică la sol.

Este o situație atipică. De obicei, în luna iunie și prima parte a lunii iulie erau înregistrate cele mai mari debite ale Dunării, în primul rând pentru că în luna mai începe topirea zăpezilor din masivele muntoase de mare altitudine, din Austria și Germania, dar și din Carpați. Abia pe 20 iunie Direcția Regională de Drumuri și Poduri Brașov anunța finalizarea deszăpezirii Trasnsfăgărășanului.

La apa provenită din topirea zăpezilor, s-au adăugat ploile abundente din ultimele săptămâni în regiunile din bazinul hidrografic al Dunării, ploi care au dus la torente, viituri și inundații. 

De zeci de ani, topirea zăpezilor din munți avea ca efect creșterea debitelor și nivelului apelor Dunării în luna iunie și în prima parte a lunii iulie. În iunie 2006 s-au produs inundațiile care s-au soldat cu ruperea digului de la Rast, iar în iulie 2010 la Galați era înregistrat nivelul Dunării de 671 cm, peste cotele istorice de 657 cm înregistrate în 1897 și 1921.

În iunie 2019, din cauza nivelului crescut al Dunării au fost luate măsuri extreme, navigatorii fiind obligați să reducă viteza navelor pentru a nu pune în pericol digurile.

În acest an, în luna iunie nivelul Dunării înregistrează o scădere inexplicabilă.

În urmă cu o zece zile, cota Dunării era la Galați de 503 cm, după o săptămână ajunsese la 339 cm, iar luni dimineața nivelul Dunării la mira din Portul Galați era de 261 cm. Așadar a fost înregistrată o scădere a cotei apelor cu 242 cm, adică de aproape doi metri și jumătate în aproximativ 10 zile.

Cote în scădere pe întreg sectorul românesc al Dunării

Nivelul este în scădere pe întreg sectorul românesc, dar și în aval, în Serbia, Ungaria, Austria și Germania.

Potrivit datelor Institutului Național pentru Hidrologie și Gospodărirea Apelor (INHGA) , debitul este cu 1.000 metri cubi pe secundă sub media multianuală a lunii iunie, iar cotele Dunării sunt în scădere pe întreg sectorul românesc.

„Debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) a fost staţionar, având valoarea de 4.300 metri cubi/secundă, sub media multianuală a lunii iulie (5.350 metri cubi/secundă). În aval de Porţile de Fier, debitele au fost în scădere”, se spune în diagnoza hidrologică pentru ziua de 10 iulie 2023, iar prognoza hidrologilor pentru perioada 11 iulie – 17 iulie indică o continuare a scăderii debitului fluviului:

„Debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în scădere, până la valoarea de 3.300 metri cubi/secundă, situându-se sub media multianuală a lunii iulie (5.350 metri cubi/secundă). În aval de Porţile de Fier, debitele vor fi în scădere”.

Unde s-a dus apa din ploile care au produs inundații în România și alte țări din bazinul hidrografic al Dunării?

Situația de acum este nefirească, fiind în contradicție cu evoluțiile înregistrate de-a lungul anilor, dar și cu faptul că în ultimele săptămâni în România dar și în alte țări din bazinul hidrografic al Dunării au fost înregistrate ploi abundente, care au dus și la formarea unor viituri și chiar la inundații, iar acestea ar fi trebuit să aibă ca rezultat creșterea debitelor afluenților și în cele din urmă creșterea debitului și cotelor Dunării.

O posibilă explicație ar putea fi că după perioadele de secetă pământul a absorbit o parte din apele provenite din recentele precipitații.

„Întrebarea interesantă este unde se duce această apă, pentru că nu o regăsim? E clar că pământul e foarte uscat și apele sunt absorbite de sol”, a declarat Florin Uzumtoma, director Căi Navigabile în cadrul Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ Galați.

Oricare ar fi explicația scăderii debitului și cotelor Dunării, există riscul ca în această vară scăderea nivelului Dunării să afecteze navigația pe sectorul Dunării Fluviale

AFDJ Galați a început deja dragajele în scop preventiv la cele 31 de „praguri” de pe sectorul românesc al Dunării la care se poate bloca navigația în condițiile continuării scăderii nivelului apelor sub adâncimea minimă de navigație pe Dunărea Fluvială, de 2,5 metri.