Producătorii români cer interzicerea importurilor de legume și fructe din țările non-UE

Producătorii români de legume și fructe solicită autorităților să majoreze taxele la importurile provenite din țările non-UE și chiar să introducă restricții până la interzicerea acestora pentru a proteja producția internă.

“Pentru a asigura „siguranța și securitatea alimentară” a populației tării noastre și pentru a proteja producătorii autohtoni autoritățile  trebuie să efectueze controale și analize ale mărfurilor provenite din țări non-UE și pot impune taxe, accize, etc. mai mari pentru legumele din importurile non-UE și chiar restricții până la interzicerea acestora, bazându-se pe simplul fapt că legislația produselor de protecția plantelor din țările non-UE este mult mai permisivă, iar multe dintre substanțele folosite în procesul de producție sunt total interzise în Europa, iar rezidurile de insecticide, pesticide, îngrășăminte chimice sunt mult mai mari și pot afecta sănătatea populației dar și o concurență neloială producătorilor români”, se arată într-un comunicat al Uniunii Salvăm Țăranul Român.

Membrii Uniunii cer autorităților competente să aplice pârghiile pe care le au la dispoziție, dar mai ales Regulamentul UE 891/ 13/03/2017, anexa VII, aplicabil importurilor de legume și fructe din țări non-UE (Turcia, Cipru, etc) pentru a proteja producția internă de legume și fructe și producătorii locali.

Acest mecanism de ,,preț de intrare” se bazează pe praguri minime de preț la import, sub care se aplică taxe specifice suplimentare ( DSA) care sunt mai mari cu cât este mai mare valoarea de import. De exemplu: Franța aplică un tarif cuprins între 50,5 euro până la 65-70 euro/ 100 kg  la legumele importate din țări non-UE, se arată în comunicat.

Importuri din Turcia

Uniunea Salvăm Țăranul Român face o serie de precizări legat de informația că ,,România este cel mai mare importator de roșii din Turcia, iar în paralel Guvernul subvenționează cu 260 milioane lei din bani publici Programul Tomata”.

În Programul Tomata 2023 sunt înscriși 22.000 de beneficiari, din care peste 9.000 sunt tineri fermieri (aproximatiiv 45%). Cei 22.000 de beneficiari exploatează o suprafață de 2200 ha spații protejate.

Consumul de tomate în România este de 43,5 kg /persoană din datele bazate pe cercetările Institutului de Economie Agrară, deci la o populație a României de aproximativ 20 milioane locuitori rezultă un consum de 870.000 tone tomate anual. Cele 2200 ha cultivate cu tomate în spații protejate obțin o producție medie de 60 tone/ ha și aduc spre consum doar 132.000 tone, iar producția totală de tomate anuală a României este de 750.000  tone, incluzând aici și suprafețele extra-program precum și tomatele cultivate în câmp, deci rezulță o cantitate de 120 mii tone deficit de consum din care 60.000  tone sunt importate din Turcia iar restul din țări precum Italia, Spania, Grecia, Polonia etc., se arată în comunicat.

Membrii Uniunii susțin că balanța inporturilor este mai mare decât cea a exporturilor, dar trebuie amintit faptul că în perioada Decembrie-Mai, din cauza condițiilor climatice din țara noastră, tomatele nu pot fi produse, iar necesarul de consum este asigurat de importuri.

Ce spun producătorii de programul Tomata

Programul Tomata este un Program de Finanțare prin care Guvernul României stimulează financiar sectorul legumicol din țara noastră care la această dată a fost și este greu încercat de la efectele pandemiei Covid 19 până la criza provocată de războiul din Ucraina, liberalizarea prețurilor la energie și combustibil care au condus la o creștere accelerată cu majorări chiar și de 500% a inputurilor folosite în procesul de producție (energie electrică, termică, combustibili, îngrășăminte chimice, materii prime și materiale necesare pentru construcția și modernizarea de spații protejate), arată membrii Uniunii.

 Beneficiile Programului Tomata se regăsesc în creșterea suprafețelor de spații protejate cultivate cu tomate, modernizarea spațiilor de producție și construcția de noi sere și solarii, dezvoltarea economiilor afacerilor locale prin contribuția netă la economia țării, atragerea unui număr cât mai mare de tineri, dezvoltându-se astfel antreprenoriatul rural, întărirea și dezvoltarea  gospodăriei țărănești care va fi stâlpul unei economii sănătoase, se mai precizează în comunicat.