Lucruri neștiute despre J. Robert Oppenheimer, „tatăl bombei atomice”

Fizicianul Julius Robert Oppenheimer este unul dintre cei mai importanți oameni de știință din istorie. Profesor de fizică la Universitatea din California, Berkeley, Oppenheimer a condus „Proiectul Manhattan” al Armatei SUA, între 1942-1946, ce a avut drept scop crearea primei bombe atomice.

Oppenheimer a fost șef al Laboratorului Los Alamos pe vremea războiului și se numără printre persoanele creditate drept „părinte al bombei atomice”. Viața lui, presărată cu controverse, a devenit și subiectul unui film ce va fi lansat în această vară.

Cine a fost Julius Robert Oppenheimer

Julius Robert Oppenheimer s-a născut în New York, pe 22 aprilie 1904, într-o familie de germano-evrei.

Deși era bun și la materiile umaniste, nu doar la științele exacte, Oppenheimer a absolvit Harvard în 1925 având diplomă în Chimie. Și-a continuat studiile și a absolvit Universitatea din Gottingen din Germania cu un doctorat. După ce și-a câștigat doctoratul, Oppenheimer a mers înapoi în SUA și a predat fizică la Universitatea din California din Berkeley.

Devenit o figură tot mai marcantă în comunitatea științifică, el a fost cooptat, în 1942, de Armata Americană pentru a conduce „Proiectul Manhattan”, ce viza crearea primei bombe atomice, în contextul complicat al celui de-al Doilea Război Mondial. Este vorba despre primele arme nucleare care au fost folosite în bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki.

SUA a lansat două bombe atomice asupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, ce au dus la capitularea Japoniei, dar și la moartea instantanee a unui număr de peste 200.000 de oameni, în majoritate civili.

De aceea, a și fost supranumit „părintele bombei atomice”. Oppenheimer a coordonat însă munca unui întreg grup de savanți de excepție, printre care se aflau Enrico Fermi și Edward Teller.

Munca în comun a oamenilor de știință de la Los Alamos a dus la prima explozie nucleară artificială lângă Alamogordo pe 16 iulie 1945, căreia Oppenheimer îi dăduse numele de cod „Trinity”.

În 1940, Oppenheimer s-a căsătorit cu Katherine Peuning Harrison și s-a născut copilul lor cel mai mare. Harrison, un student radical la Berkeley, a fost unul dintre numeroșii comuniști din cercul de prieteni al lui Oppenheimer.

Oppenheimer, șocat de efectele dezastruoase a propriei creații

După ce a văzut efectele folosirii bombei atomice asupra oamenilor, la Hiroshima și Nagasaki, Oppenheimer s-a întors împotriva creației sale, mărturisind că simte că are „sânge pe mâini” și a devenit un pacifist, ce a militat energic pentru limitarea înarmării nucleare.

Atitudinea sa l-au adus în atenția autorităților negativ, de această dată, el fiind suspectat de simpatii comuniste și luându-i-se accesul la cercetările secrete ce au continuat, potrivit playtech.ro.

Abia în 1963 el a fost reabilitat, președintele JF Kennedy acordându-i Premiul Enrico Fermi, unul dintre cele mai prestigioase din lumea științifică. Oppenheimer a murit pe 18 februarie 1967, din cauza unui cancer în gât.

Oppenheimer a suferit de depresie toată viața

Bărbat înalt, fumător masiv, care de multe ori neglija să mănânce în timpul perioadelor de gândire și concentrare intensă, Oppenheimer a fost considerat de mulți dintre prietenii săi a avea tendințe auto-distructive. Un eveniment grav a avut loc atunci când și-a luat o vacanță de la studiile la Cambridge pentru a se întâlni cu prietenul lui, Francis Fergusson, în Paris.

Fergusson a observat că Oppenheimer nu este bine și, pentru a-l ajuta să-și distragă atenția de la depresie, i-a spus lui Oppenheimer că el (Fergusson) se va căsători cu prietena lui, Frances Keeley. Oppenheimer nu a primit vestea prea bine, potrivit Wikipedia.

El a sărit pe Fergusson și a încercat să-l sugrume. Deși Fergusson a evitat ușor atacul, episodul l-a convins de problemele psihologice profunde ale lui Oppenheimer.

Afectat de-a lungul întregii vieți de perioade de depresie, Oppenheimer i-a spus odată fratelui său: „am nevoie de fizică mai mult decât de prieteni”.

Ce legătură a avut J. Robert Oppenheimer cu Albert Einstein

J. Robert Oppenheimer, directorul laboratorului Los Alamos, în timpul celui de-Al Doilea Război mondial, a recunoscut faptul că fără ajutorul lui Albert Einstein nu ar fi fost posibilă invenția. Inițial Oppenheimer era de acord cu rolul important care îi revenise în desfășurarea războiului. Ulterior, însă, a bătut în retragere, chiar dacă a declarat că nu are remușcări în ceea ce privește crearea bombei atomice.

„Nu am niciun fel de remuşcare în legătură cu fabricarea bombei. În legătură cu felul în care am folosit-o, înţeleg de ce s-a întâmplat aşa şi apreciez nobleţea cu care oamenii cu care am lucrat au luat decizia. Dar nu am sentimentul că nu s-a procedat corect. Ultimatumul dat Japoniei a fost plin de platitudini pioase. Guvernul nostru ar fi trebui să fi spus lumii şi Japoniei cu mai multe claritate ce înseamnă bomba”, a spus Robert Oppenheimer.

În schimb Einstein a fost ceva mai categoric și a declarat, ani mai târziu, că regreată semnarea scrisorii pentru preşedintele Roosevelt, în care îi cerea să sprijine cercetarea privind reacţiile nucleare în lanţ şi folosirea acestora ca o armă. La acea vreme, el credea că germanii fac deja acest lucru.

”Dacă aş fi ştiu că nemţii nu vor reuşi să producă o bombă atomică, nu aş fi ridicat un deget”, a declarat Albert Einstein.

Christopher Nolan a regizat un film biografic despre „tatal bombei atomice”

Filmul „Oppenheimer ” surprinde povestea omului de știință american J. Robert Oppenheimer și rolul acestuia în dezvoltarea bombei atomice. 

În prim-plan va fi omul de știință J. Robert Oppenheimer și încercarea sa de a construi prima bombă atomică în perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Potrivit War Story filmul va avea un buget de 100 de milioane de dolari.

Rolul fizicianului este interpretat de inegalabilul actor irlandez Cillian Murphy, cunoscut mai ales prin rolul de excepție făcut în serialul „Peaky Blinders”.

Din distribuție mai fac parte și alte nume uriașe, precum Robert Downey Jr. Emily Blunt și Matt Damon.

foto: Wikipedia