Tratatul care ne poate băga în groapă! Cu un singur gest puteam scăpa de frații Micula sau Gold Corporation

Publicat: 26 iul. 2023, 13:30, de Cristian Matache, în Dezvăluiri

Mai multe organizații de mediu și think tank-uri solicită Guvernului României să susțină retragerea din Tratatul Carta Energiei, după ce Comisia Europeană a anunțat intenția pentru o retragere la unison a statelor membre din tratat.

Cunoscut sub denumirea de Energy Charter Treaty, acordul încheiat în 1998 este semnat de aproximativ 50 de țări la nivel mondial, cu scopul de a proteja financiar investițiile străine în infrastructura energetică între membrii acordului. În baza lui, companiile pot da în judecată guverne pentru politicile energetice care le afectează investițiile. Comisia Europeană și mai multe state membre și-au exprimat deja îngrijorarea cu privire la piedicile pe care acest acord le-ar putea pune tranziției verzi.

„Tratatul devine un adevărat risc pentru implementarea politicilor climatice și atingerea țintelor de decarbonizare. Cele mai expuse sunt chiar statele din Europa Centrală și de Est, care au beneficiat de astfel de tratate în trecut pentru a oferi garanții investitorilor internaționali. Deoarece reformare tratatului nu mai pare posibilă, singura soluție pentru a reduce riscul unor noi litigii împotriva României este susținerea propunerii Comisiei Europene pentru o retragere concertată a tuturor statelor membre ale Uniunii Europene care nu au făcut deja asta”, a explicat Mihnea Cătuți de la think tank-ul Energy Policy Group.

Organizațiile nonprofit Bankwatch România, Declic, Greenpeace, 2Celsius și think-tank-ul Energy Policy Group atrag atenția într-o scrisoare deschisă transmisă Guvernului că România riscă pierderi financiare de cel puțin 64 de milioane de euro în urma proceselor intentate de companii la Centrul internațional pentru soluționarea litigiilor investiționale (ICSID). În prezent sunt deschise șapte litigii împotriva României în baza acestui tratat, având ca temă investițiile în energia regenerabilă.

Iată care sunt acestea:

Alte procese celebre aflate pe rol sunt cele ale Gabriel Resources împotriva statului român, Plaza Centers împotriva statului român și dosare deja soluționate în spețele Alpiq și frații Micula împotriva statului român.

Energy Charter Treaty este însoțit de un sistem de soluționare a litigiilor bine cunoscut în România, asemănător cu cel folosit în cazul arbitrajului privind Roșia Montană. „Nu putem ignora pretențiile imense – 4,7 miliarde de dolari ale RMGC. Nici costurile juridice – 16 milioane de euro nu sunt deloc de neglijat mai ales că sunt plătite din bani publici. Pentru a proteja interesele financiare ale țării, renunțarea urgentă a României la acest tratat este esențială”, a subliniat Roxana Pencea Brădățan, reprezentantă a Comunității Declic.

Printr-o decizie emisă la data de 4 ianuarie 2022 de Comitetul ad-hoc de anulare, constituit sub auspiciile Centrului internaţional pentru reglementarea diferendelor relative la investiţii (ICSID) de pe lângă Banca Mondială, a fost respinsă cererea de anulare a hotărârii arbitpale din 5 Martie 2020, prin care un tribunal arbitral internaţional a respins pretenţiile împotriva României în valoare de peste 9 miliarde de lei, formulate de Ioan şi Viorel Micula şi de mai multe societăţi române asociate acestora, inclusiv S.C. Scandic Distilleries SA.

Reprezentanții organizațiilor de mediu încurajează Guvernul României să aibă o poziție fermă în favoarea retragerii coordonate cu celelalte state membre UE, aceasta fiind cea mai avantajoasă soluție din punct de vedere juridic.

Este nevoie de sprijinul a cel puțin 15 state membre pentru ieșirea UE din tratat. Experții estimează că în acest fel țările Uniunii Europene pot evita aplicarea clauzei de caducitate, prin încheierea de acorduri inter-se între statele care se retrag. Astfel, UE ar fi protejată de litigii ale companiilor din interiorul blocului comunitar. Clauza de caducitate impune ca prevederile tratatului să se aplice pentru încă 20 de ani de la data retragerii pentru investițiile existente. România deține infrastructură în valoare de 10 miliarde de euro acoperită de Energy Charter Treaty.

„România nu a comunicat până acum o poziție cu privire la propunerea Comisiei și a Parlamentului European, deși subiectul se discută de aproximativ doi ani la nivelul instituțiilor europene. Încurajăm Guvernul să susțină retragerea din tratat,” a adăugat Mihai Stoica de la Asociația 2Celsius.

Organizațiile de mediu mai subliniază că tratatul vine în contradicție cu schimbările aduse de Pactul Ecologic European, Fit for 55 și legea europeană a climei în special în privința protecției investițiilor în cărbune, petrol sau gaze. Atingerea neutralității climatice până în 2050 presupune renunțarea treptată la combustibili fosili, ceea ce va aduce schimbări profunde în societate, mai ales la nivelul companiilor petroliere.

„Acest tratat nu doar că poate încetini tranziția energetică, dar ar putea fi accesat și în contextul măsurilor luate pentru reducerea prețului la energie. Guvernul trebuie să recunoască aceste dezavantaje și să ia decizia corectă pentru un viitor energetic mai curat și accesibil”, a spus Raluca Petcu, coordonatoarea campaniei gaz fosil la Bankwatch România.