Angajaţii Romgaz îi cer premierului demiterea urgentă a conducerii companiei

Publicat: 07 aug. 2023, 12:37, de Ovidiu Zară, în ECONOMIE , ? cititori
Angajaţii Romgaz îi cer premierului demiterea urgentă a conducerii companiei

Angajaţii Romgaz au adresat o scrisoare premierului Marcel Ciolacu, ministrului Energiei, Curţii de Conturi şi DNA, în care reclamă managementul defectuos al conducerii companiei. Semnatarii susţin că din cauza deciziilor managerilor, Romgaz a suferit prejudicii imense.

Puterea vă prezintă integral conţinutul scrisorii, iar la final vă oferim date privind problemele pe care Romgaz le poate genera sistemului electroenergetic național ca urmare a rezilierii contractului privind finalizarea centralei de la Iernut (n.n. – intertitlurile aparţin redacţiei).

„Stimați domni,

În rândurile de mai jos, dorim să vă aducem la cunoștință câteva chestiuni care se petrec în aria de competență și influență a dumneavoastră și față de care, dacă nu veți lua măsuri urgente, vor escalada și vor avea un impact negativ major, poate chiar vor fi decontate la următoarele alegeri. Am ales aceasta formă de comunicare cu domniile voastre pentru că încă nutrim speranța că veți reuşi să urniți lucrurile. Altfel, nu avem altă variantă decât de a face plângeri penale și să le depunem la instituţiile Statului Român, pentru că ceea ce veți citi în rândurile de mai jos sunt fapte de natură penală interesante și pentru procurori.

Pentru a oferi o alternativă a modului de valorificare a gazului metan extras și pentru a asigura o formă de dezvoltare modernă a societății Romgaz, plecând de la Programul de Guvernare 2013-2016 aprobat în Parlament la data de 21.12.2012, s-a luat decizia realizării unui studiu de fezabilitate în vederea modernizării unității de producere a energiei electrice de la Iernut. În acest sens, la data de 18.06.2013, s-a semnat contractul de prestãri servicii cu ISPE București, care a prezentat Romgaz mai multe variante de retehnologizare a unității Iernut. Prin şedinta CTE din data de 16.07.2014, echipa de specialiști din Romgaz a luat decizia de a se investi în vederea producerii a peste 400 Mwh energie electrică.  A urmat procedura de achiziție care s-a finalizat cu semnarea unui contract cu societatea Duro Felguera SA din Spania, un contract de execuție lucrări care avea caracteristica unui contract “la cheie”, care cuprindea atât partea de proiectare, livrarea echipamentelor, execuţia lucrărilor cât și punerea în funcțiune a noii unități modernizate. Practic, Romgaz recepționa la final o nouă centrala de producere a energiei electrice. Pe parcursul derulării contractului, având în vedere valoarea foarte mare a acestuia, s-au efectuat plăți parțiale în baza situațiilor de lucrări verificate și aprobate de diriginții de șantier, realizându-se recepții doar cantitative, recepția calitativă urmând a se face la momentul punerii în funcțiune.

Evident că o astfel de lucrare complexă a ridicat și probleme, dar specialiștii Romgaz, cu experiența dobândită în urma derulării multor contracte de modernizare a stațiilor de comprimare sau a stațiilor de uscare gaze naturale (investiţii incomparabile din punct de vedere valoric, dar echivalente ca și complexitate), a gestionat, împreună cu partenerii contractuali, situațiile apărute și au identificat soluții care să ajute la finalizarea lucrăriilor. Atât în mandatul dl. Virgil Metea, a dl. Corin Cindrea, cât și în mandatul dl. Adrian Volintiru (directori Romgaz – n.r.), lucrările de modernizare a unității de la Iernut au avansat, și chiar dacă au apărut unele întârzieri în procesul de execuție exista convingerea că lucrările vor fi finalizate, astfel încât să putem începe producerea de energie electrică în cursul anul 2021”.

Decizii catastrofale pentru Romgaz după numirea lui „Telu”

„Începând cu anul 2021, la conducerea Romgaz este numit, în funcția de Director General, dl. Jude Aristotel, care printre primele decizii importante ce s-au dovedit a fi catastrofale pentru Romgaz, a fost aceea de a rezilia contractul de execuție a lucrărilor de la Iernut. Această decizie a fost urmată, în avalanșă, de alte decizii care au arătat nivelul de incompetență a dl. Jude Aristotel, sau mai pe scurt Telu.

Fără ca în întreaga lui perioada ca angajat al Romgaz să fi realizat ceva semnificativ, orice, cât de puțin, l-a dezinformat pe dl. Virgil Popescu, ministrul Energiei la aceea dată, acuzând faptul că acel contract de lucrări în forma în care a fost semnat este o eroare, el neînțelegând ideea contractului „la cheie”.

Prin urmare, a încercat să recepționeze echipamentele care erau livrate și se aflau pe locație, practic acestea trebuiau să treacă în proprietatea Romgaz. A semnat un contract cu un evaluator independent, și anume TUV Romania-Austria care să identifice cantitatea de lucrări rămasă de executat și care trebuia să determine un caiet de sarcini care urma să fie atribuit unui alt constructor. Este ușor de sesizat incompetența lui Telu, faptul că nu cunoaște modul de realizare a unor astfel de lucrări, faptul că a subapreciat întregul colectiv al companiei alegând un mod solitar de a lua deciziile, deşi anterior emiterii deciziei de reziliere a avut pe masa tot felul de materiale care arătau clar că rezilierea va fi păguboasă pentru Romgaz, iar cum și era de așteptat, această decizie de amator a generat prejudicii uriașe, a realizat pași greșiți, generând situații care, pentru a fi rezolvate, vor costa Romgaz enorm.

În concret, în urma rezilierii contractul s-a pierdut perioada de garanție acordată de General Electric turbinelor, principalele echipamente ale unității de producere a energiei electrice, s-au oprit lucrări fără a li se asigura conservarea și protejarea lor. 

Pentru a finaliza lucrările, Telu a luat o decizie managerială deosebit de proastă atât pentru Romgaz, cât și pentru Statul Român, anume aceea de a încheia odată cu semnarea noului contract de execuție lucrări și un contract de tranzacție pentru “a stinge trecutul” cu executantul spaniol.

Adevăratele probleme pentru Romgaz izvorăsc chiar din această tranzacție negociată de Telu (pentru că el a fost “locomotiva” întregii negocieri). Romgaz a renunțat la penalitățile de întârziere (din vechiul contract) calculate și percepute (facturate) de Romgaz de 0,1% pe zi de întârziere (cca. 400 mii euro/lunã – raportat la rest de executat/de plătit), și care până la data rezilierii a totalizat suma de aprox. 2,2 milioane de euro, dar (și mai grav) a renunțat și la daunele interese rezultate din nepunerea în funcțiune a centralei  Iernut la termenul contractual la care era îndreptățită Romgaz. Aceste daune au fost calculate doar până la intrarea în insolvență a societății Romelectro (unul din asociații din consorțiul constructor).

Undeva în jurul datei de 10.04.2022 a fost termenul de înscriere la masa credală a SC Romelectro București, drept urmare s-a trecut la calculul beneficiului nerealizat datorită nefuncționării centralei Iernut de la data 26.12.2020 și până la data de 31.03.2022. Calculul a arătat faptul că Romgaz a înregistrat un beneficiu nerealizat de aprox. 60 milioane de euro pentru această perioadă. Dacă suma ar fi fost calculată până la zi, aceasta s-ar situa la nivelul sutelor de milioane de euro!Dar, Telu nu a dorit efectuarea acestui calcul, tocmai pentru a nu se putea evalua corect dimensiunea prejudiciului produs Romgaz prin rezilierea contractului de lucrări.

Cu această sumă de aproximativ 60 milioane de euro, Romgaz s-a înscris la masa credală a SC Romelectro, sumă la care s-a renunțat prin tranzacție, iar altele nici măcar nu au fost calculate, iar către firma spaniola Duro nu s-a îndreptat nimeni, nu s-a deschis nicio acțiune în instanță, pentru că acest lucru a fost interzis de către Telu”.

Managementul Romgaz renunţă la sute de milioane de euro

Contractul de tranzacție a fost supus aprobării AGA, dar și acest fapt a fost făcut într-un mod discutabil. Pe site-ul companiei Romgaz apare referatul prin care se solicită aprobarea AGA pentru încheierea tranzacției, dar acest material este incomplet și nu conține punctele esențiale, și anume faptul că se renunță atât la penalitățile de întârziere și beneficul nerealizat, ba mai mult aproximativ 30 mililioane de euro, prin aceasta se mai restituie (fără temei) și garanţia de buna execuţie reținută (!) ca urmare a rezilierii contractului vechi, iar pentru o bună parte din aceste sume restituite fără temei legal nici nu s-a solicitat vreun instrument de garantare a acestor sume. 

De ce s-a restituit această garanție de bună execuție dacă contractul a fost reziliat ca urmare a neexecutării obligațiilor contractuale de către spanioli ?! Iar pentru continuarea lucrărilor s-a încheiat un contract nou care nu are nici o legătura cu vechiul contract?

Pe de altă parte, Duro (executantul lucrării) a acționat în judecată Romgaz, atât pentru anularea notificării de reziliere, cât și pentru pretenții, valoarea întregului demers judiciar ridicându-se la aprox. 30 milioane de euro, sume care nu au fost niciodată recunoscute de Romgaz, ba mai mult, tot timpul au fost considerate ca fiind solicitate fără temei. La data prezentei nu există o pronunțare de instanţă, nici pe subiectul anulării notificării de reziliere, nici pe daunele solicitate de Duro, dar totusi tranzacția s-a încheiat.

În concret, Duro renunță la niște sume fictive (solicitate prin dosarul de instanță nr. 952/85/2021 – Tribunalul Sibiu, respectiv 37608/3/2021), și care nu îi sunt datorate, iar Romgaz prin calitățile manageriale deosebite ale lui Telu, renunță la sume certe, facturate de către Romgaz,și de care nu va mai putea beneficia vreodată, acordând totodată și un “premiu” spaniolilor de alte milioane de euro prin eliberarea garanțiilor executate ca urmare a nefinalizării lucrărilor în termeul contractual, în parte fără un instrument de garantare a acestor sume. 

CONCLUZIE:

Prin tranzacţie, Duro nu renunță la nimic (sumele sunt absolut ipotetice), iar Romgaz renunță la:

  • 2,2 milioane de euro penalităţi de întârziere (calculate, facturate);
  • 60 milioane de euro beneficiu nerealizat (până la 31.03.2021); 
  • beneficiu nerealizat din 31.03.2021 până la zi (probabil alte câteva sute de milioane de euro, pe fondul preţului energiei);
  • restituie garanția de bună execuție reținută ca urmare a nefinalizării centralei Iernut (care a fost executată ca și sancțiune contractuală), iar o parte din aceasta se restituie  fără instrument de garantare (doar cu garanţia “morală” că acei bani ajung înapoi în proiect).

Și pentru ca “tranzacţia” să fie și mai profitabilă, dat fiind faptul că Romgaz nu a beneficiat de garanția lucrării, acum sunt prevăzuţi bani (de ordinul milioanelor de euro) pentru a beneficia de o nouă garanţie  pentru echipamente  contra unui cost foarte mare, toate acestea și în contextul în care, anterior rezilierii, Telu a avut pe masă o ofertă din partea Duro de a finaliza lucrările cu o suma de aproximativ 30 milioane de euro. Acum s-a încheiat noul contract pe o suma de aproximativ 66 milioane de euro (rest de executat), plus returnarea fără temei a garanției de bună execuţie reținută din vechiul contract și renunțarea la toate celelalte pretenții la care Romgaz era îndreptățită (conform contract de tranzacţie).

România, văduvită doi ani de energie şi de venituri la bugetul de stat

„Practic, timp de doi ani nu s-a produs energie electrică, România a fost văduvită de acest aport de energie și nimeni nu este de vină, nici constructorul și nici Telu, autorul a toată această bătaie de joc. Sunt încălcate prevederi atât în domeniul achizițiilor, cât și în domeniul regimului fiscal, Statul Român fiind “văduvit” de plata la Bugetul de Stat, a taxelor și veniturilor care erau generate de profitul rezultat prin exploatarea centralei de la Iernut în acești doi ani.

Astfel, prin reluarea relației cu Duro Felguera, Romgaz a trebuit să plătească cu milioane de euro anii garanției echipamentelor, ani care s-au pierdut prin decizia de reziliere a contractului iniţial. În mod normal, un Director General competent și responsabil, ar fi identificat soluții care să ducă la finalizarea lucrărilor, și nicidecum cum a făcut Telu, anulând în mod neprofesional acel contract de lucrări. La acel moment se discuta prin societate că Telu ar fi luat această decizie catastrofală pentru Romgaz și nu numai, mânat de dorința de a aloca lucrările spre societățiile conduse de Comănescu.

Suntem convinși că la acest moment sunt instituții ale Statului Român care dețin informații corecte legat de ce a fost în spatele acestor decizii”.

Proiectele importante ale Romgaz, distruse sau realizate în detrimentul Statului Român

„Acest incompetent, Telu, și-a desăvârșit opera telurică asupra Romgazului (a reușit să-și transforme numele în renume) semnând, celebrul de acum, contractul cu Exxon, fără a realiza un audit real al rezervelor de gaze naturale declarate a fi în perimetrul Neptun, fără a realiza un audit financiar conform standardelor uzuale în domeniul unor astfel de achiziții.

Toate proiectele importante ale Romgaz, în mandatul lui Telu, au murit, au fost distruse, sau au fost realizate în detrimentul Statului Român. Iernut, Caragele, Neptun Deep… Câte dovezi ale incompetenței acestuia și ale celor ce l-au susținut (director Divizie Exploarare, Tătaru Argentina  responsabilă în mod direct de evaluarea zăcămintelor în procesul de achiziție a perimetrului Neptun de la Exxon și vinovata principală a stagnării dezvoltării perimetrului Caragele și actualul Director General, la acea vreme Director Economic, Răzvan Popescu), mai trebuie valorificate ca destituirea lui și a celorlalți incompetenți, din orice funcție de conducere din Romgaz, cu sau fără mandat, să se întâmple cât mai urgent.

Domnule Prim-Ministru, știm că în cursul anului 2022, când dumneavoastră ați ridicat problema lucrărilor din zona Caragele, Telu împreună cu Tătaru Argentina (această directoare atât de incompetentă, încât și Telu a realizat acest fapt și a schimbat-o din funcție, târziu, dar a făcut-o), v-a informat că lucrările de explorare și exploatare a perimetrului Caragele au fost sistate, pentru că ei au descoperit că în mandatele directorilor generali anteriori s-ar fi realizat lucrări de foraj doar de dragul de a săpa, pentru ca firmele de foraj să aibă de lucru”.

Nu au făcut modernizări la stațiile de comprimare şi de uscare a gazelor naturale

„Domnule Prim-Ministru, săparea de sonde în etapa de explorare prezintă un risc de reușită de 50 – 60%. Este vorba de o procedură de cercetare la adâncimi foarte mari, este imposibil ca toate sondele săpate să și poate fi trecute în producție. Neștiind cum să gestioneze această problemă de investiții, de dezvoltare a Romgaz, a preferat să oprească dezvoltarea proiectului Caragele, care la preluarea mandatului de Director General de către Telu și a funcției de Director Divizie Explorare de către Tătaru Argentina, era pe drumul cel bun, existau angajamente realizabile astfel încât să poată fi crescută producția de gaze natural și a asigura atât de dorita independență energetică.

În aceștia doi ani de când Telu a preluat conducerea Romgaz, nu s-a realizat nicio investiție semnificativă (excludem Exxon, deoarece este de notorietate faptul ca afacerea au încheiat-o alţii, el fiind doar instrumentul prin care s-a realizat tranzacția și cel care a ascuns datele reale), nu s-a modernizat nicio Stație de Comprimare Gaze Naturale (având în vedere vechimea și uzura unor stații de comprimare există pericolul opririi lor în plin sezon rece), nu s-a modernizat nicio Stație de Uscare Gaze Naturale (ultima  Stație de Uscare Gaze Naturale, de la Coșereni, a fost demarată în mandatul dl. Adrian Volintiru), nu s-au legat sonde noi la sistemul de colectare a gazelor naturale, nu s-a reparat nicio conductă colectoare de gaze naturale. La acest moment Romgaz își vehiculează 80% din  producția de gaze naturale prin conducte ale căror durate de viață a expirat, o mare parte dintre acestea trebuie înlocuite sau măcar supuse unor proceduri tehnice care să elimine apariția unor situații nefericite. Această situație a conductelor colectoare de gaze naturale este cea mai strigentă problemă de mentenanță a Romgaz, pe care acest director o ignoră cu desăvârșire.”

Selecția Directorului General și a celui adjunct s-ar fi făcut ilegal

„Cireașa de pe tort a dl. Telu este modul în care și-a stabilit singur criteriile de alegere a Directorului General adjunct cu mandat, interzicând celor cu pregătire tehnică să participe, inginerii din domeniul extracției gazelor naturale nu și-au putut depune candidatura la această funcție, pentru că nu a vrut Telu. Mai rău este că a convins Consiliul de Administrație și pe dl. ministru al Energiei că această procedură este benefică Romgaz.

Efectiv, în data de 14.03.2023 a fost ales prin votul AGA Consiliul de Administrație al Romgaz și care până la această dată nu a depus Planul de Management la autoritatea tutelară, împreună cu indicatorii financiari și nefinanciari care se impun a fi negociați în conformitate cu prevederile art. 30 al. 1-4 din OUG 109/2011. Selecția Directorului General și a Directorului General Adjunct (cu mandat – Romgaz fiind unica societate pe sistem unitar care are contract de mandat și la Director General Adjunct!) a fost realizată în baza aceleași scrisori de așteptări elaborată de autoritatea tutelară pentru membrii Consiliului de Administrație. CA-ul SNGN ROMGAZ SA n-a elaborat o scrisoare de așteptări pentru conducerea cu mandat a societății (director general si director general adjunct), ci a utilizat scrisoarea de așteptări elaborată de autoritatea tutelară pentru selecția membrilor CA. Considerăm că selecția efectivă s-a făcut cu încălcarea legii, deoarece, condițiile impuse erau “dedicații” clare pentru Director General (Răzvan Popescu) și director general adjunct (Aristotel Jude) în funcţie la acea dată, fără a se respecta specificul societății, aşa cum este obligatoriu conform art. 35, al. 5 din OUG 109/2011

Procedura restrictivă de selecţie a managerilor a avut girul CA, ales şi el în mod discutabil

Criteriile au fost atât de restrictive și dedicate, fiind prevăzut ca punct de maxim interes experiența în  coordonarea negocierii unui contract de împrumut de o valoare de peste 300 milioane de euro, ceea ce nu are nici o legătura cu specificul societăţii. Bineînțeles, doar cei doi candidaţi îndeplineau criteriile de prag valoric stabilit artificial, pentru ca anterior selecției aceștia s-au ocupat în cursul normal al activității Romgaz de împrumutul luat pentru achitarea prețului exagerat, aferent preluării participației în proiectul Neptun Deep. Urmare a acestor criterii deosebit de restrictive (prin care au fost eliminați indirect și posibilii candidați cu pregătire tehnica de specialitate, respectiv ingineri foraj-extracţie sau geologi etc, pentru că nici un inginer nu are competența și expertiza să negocieze credite). Ca urmare doar cei doi au fost candidați şi drept urmare și selectați.

Un alt aspect nelegal al procedurii de selecție constă în faptul că în condițiile de participare la selecție  (documentele pe care candidații trebuiau să le prezinte la depunerea candidaturii) a fost solicitat și documentul numit “Declarația de intenţie” a candidatului. Acest document  care trebuie întocmit pe baza scrisorii de aşteptări pentru postul de Director General, trebuie elaborat de Consiliul de Administraţie  (și nu poate fi acelaşi utilizat de Autoritatea Tutelară pentru selecţia administratorilor). El este solicitat doar  candidaților selectați pe lista scurtă (conf. art. 2 pct. 7 din OUG 109/2011) și nu poate fi impusă depunerea acestuia la momentul înscrierii candidațiilor. Întreaga procedură de selecţie ilegală a fost făcută cu girul Consiliului de Administraţie, care la rândul lui a fost ales în condiţii discutabile (și care este la fel de vinovat), pentru că se poate observa faptul că sunt numiţi anumiți oameni fără nicio legatură cu industria, ci aleși discreționar. În cadrul Consilului de Administraţie este membru şi acest Telu, care face parte şi din organul  (CA) care a influențat semnificativ și aprobat criteriile (inclusiv pentru el), acesta fiind în același timp și superiorul Directorului General, dar şi subalternul acestuia, fiind și Director General adjunct în cadrul companiei. Dat fiind faptul ca selecția s-a realizat cu suspiciunea rezonabilă a încălcării prevederilor legale, toate actele emise de SNGN ROMGAZ SA, inclusiv angajamentele asumate, sunt susceptibile a fi anulate, pentru că părţile implicate au permis și și-au dat concursul pentru o selecţie a conducerii cu încălcarea prevederilor legale

La Romgaz, semnarea actelor se face la distanţă, prin Whatsapp

Ca mod de funcționare și operare a conducerii, aceasta a instituit o practică greu de imaginat și crezut că se poate întâmpla într-o societate atât de importantă a Statului Român. Aceasta presupune semnarea tuturor documentelor “de la distanță și prin reprezentant”, în acest caz “reprezentantul“ este secretara care aplică pe documentele oficiale și care produc consecințe juridice ștampila cu semnătura Directorului General, pentru ca Răzvan Popescu nu prea se deplaseazã la Mediaș, iar documentele se “semnează” cu această ștampilă (reprezentând semnătura lui), de către secretară. Aceasta face acest lucru după ce  anterior îi transmite capturi  foto după toate aceste documente folosind serviciul de  mesagerie  whattapp, inclusiv după cele cu conținut “privilegiat” sau confidențial. Consecința acestui fapt este că toate documentele probabil că se afla stocate în memoria telefonului secretarei, creându-se astfel o gravă încălcare a procedurilor interne și o situaşie de vulnerabilitate în securitatea datelor și informațiilor.  

„Telu” strigă în companie că este susținut de  Turcan 

Acestea sunt doar câteva exemple de incompetență profesională, de manipulare și minciună, moduri în care și astăzi Telu și Directorul General, aleg să conducă Romgaz. De ce? Pentru că poate! Peste tot în companie strigă că este susținut de Raluca Turcan și nimeni nu se poate atinge de el.

        Aceste cuvinte menționate mai sus nu se vor a fi un manifest politic, ci un strigăt de disperare împotriva incompetenței profesionale care este promovată și susținută în una din cele mai importante companii ale României.

        Domnule Prim-Ministru, știm că ați susținut apariția Legii 361/2022 privind protejarea avertizorului de integritate, cu toate acestea alegem să rămânem anonimi, încercăm să ne protejăm locul de muncă, deoarece Telu ne-a dovedit prin evenimentele din ultimele 24 luni că nu respectă nicio lege, nicio  procedură internă, calcă în picioare, înjură, amenință pe oricine are curajul să aibă o opinie contrară gândirii sale geniale.

Cu speranța că aceste rânduri vor aduce adevărul la suprafață și vinovații pentru aceste fapte de natură penală vor fi trași la răspundere, iar normalitatea se va reîntoarce în cadrul Romgaz, vă mulțumim pentru răbdarea și timpul alocat studierii acestui material”.

De ce este nevoie urgentă de finalizarea lucrărilor la Iernut

Consorțiul Duro Felguera-Romelectro, a încheiat cu Romgaz, în 2016, un contract în valoare de  de 319 milioane euro pentru construirea noii centrale pe gaze de 430 MW a Romgaz de la Iernut. Consorțiul, care trebuia să finalizeze centrala de la Iernut la finele anului 2019, a motivat întârzierile și pretențiile la costuri suplimentare prin neîndeplinirea anumitor obligații de către Romgaz, prin forța majoră determinată de restricțiile impuse de pandemia COVID-19 și prin majorarea costurilor de personal ca urmare a OUG nr. 114/2018 prin care a crescut salariul minim în domeniul construcțiilor. Duro Felguera a susţinut că lucrările aflate în responsabilitatea sa au fost finalizate 98%, şi a dat vina pe Romelectro pentru întârzieri. Ca atare, în iunie 2021 Romgaz a reziliat contractul respectiv. Ulterior, consorțiul Duro Felguera-Romelectro a deschis două procese împotriva Romgaz, în aprilie și decembrie 2021 (Tribunalului Sibiu – dosar nr. 952/85/2021, Tribunalul București – dosar nr. 37608/3/2021), prin care a cerut anularea notificării inițiale de reziliere, anularea unor penalități de întârziere de 12 milioane lei, extinderea duratei de execuție a contractului și plata unor costuri suplimentare de 37 milioane euro fără TVA, plus dobânzi. În cadrul proceselor, consorţiul a reclamat şi faptul că Romgaz le-a executat garanțiile de bună execuție depuse la Trezorerie (Duro Felguera – 80 milioane lei, Romelectro – 34,7 milioane lei).

Procesele respective se află şi acum pe rolul instanţelor, dar marea problemă este că Romelectro a intrat în insolvență în februarie 2022, astfel că aceasta nu poate achita partea sa din taxa de timbru. Din acest motiv, Duro Felguera a acţionat în judecată Romelectro și a cerut instanței să oblige compania să achite partea sa din taxa de timbru.  Deşi cel mai probabil procesele vor continua, Guvernul trebuie să aibă în vedere finalizarea rapidă a lucrărilor de la centrala Iernut, deoarece în anul 2027 Unitatea 1 de la Cernavodă va fi oprită pentru doi ani, ceea ce va însemna un deficit de 700 MWh pe piaţa energetică internă. În cazul în care centrala Iernut nu va fi finalizată până atunci, s-ar putea să existe mari probleme în Sistemul electroenergetic național, în sensul incapacităţii de realimentăre rapidă cu  energie în situația unui blackout.  Din acest motiv, ar trebui ca Guvernul să emită o Ordonanţă de Urgenţă pentru suplimentarea costurilor şi finalizarea lucrărilor la centrala de la Iernut.

Aristotel Jude

Răzvan Popescu