Viciul care l-a ucis pe marele Amza Pellea, la doar 52 de ani. „Știa că viața e scurtă”

Marele Amza Pellea a murit la doar 52 de ani, lăsând moștenire roluri fabuloase precum Nea Mărin Miliardar sau Mihai Viteazul. Fiica maestrului, Oana Pellea, dezvăluia la un moment dat de ce s-a stins tatăl ei în floarea vârstei, care a fost viciul care l-a răpit mult prea devreme dintre noi.

Amza Pellea a plecat pe 12 decembrie 1983 la vârstă de 52 de ani.

Deși familia și apropiații ar fi făcut presiuni asupra sa, Amza Pellea nu a renunțat niciodată l-a fumat și s-a stins din cauza cancerului pulmonar. Dezvăluiri în acest sens au venit la un moment dat chiar din partea fiicei sale, Oana Pellea.

„Tata meu. Trăgea din țigară ca și când ar fi fost prima și ultima dată. Trăgea din țigară ca și cum știa că viața e scurtă și merita arsă și cheltuită…Trăgea din țigară până la capăt, până ardea toată… cum şi-a ars superb viața.

Când a murit, m-a rugat două lucruri! 1. Să am grijă de mama. Și 2. Să mă las de fumat„, a scris Oana Pellea, pe Facebook, făcând un apel la toți cei care nu pot renunța la acest viciu să se gândească mai bine.

Amza Pellea a iubit la nebunie România

„Amza a adorat această ţară şi chiar a refuzat să plece, atunci când era bolnav, ca să se trateze la Paris. A zis că nu vrea să moară în afara ţării, că vrea să moară acasă. A iubit acest popor, considera că este cea mai frumoasă ţară din lume şi cred că avea dreptate. Şi-ar fi dorit un viitor bun, un viitor cinstit, a crezut în steaua României, că într-o zi o să fie o ţară democratică, cu oameni frumoşi, cu oameni cinstiţi, cu oameni harnici. Da, a iubit România!“, declara Oana Pellea acum ceva timp într-o emisiune la TVR 2.

Actriţa dezvăluie şi că multă vreme Amza Pellea a fost doar tata, nu actorul iubit de o țară întreagă: „Foarte mult timp nu l-am considerat actor, era doar tata. Incredibil, dar adevărat, l-am descoperit ca actor după ce a plecat. Mergeam cu el la filmări, eram peste tot, am asistat şi la naşterea lui Nea Mărin. Ne citea mamei şi mie toate monoloagele.

Îl auzeam râzând în birou, pentru că închidea uşile când scria, apoi ne chema pe toţi să râdem. Nu am simţit când a trăit rolurile, când le-a creat. Amza era un om foarte timid şi foarte retras, iar tot procesul acesta de creaţie era în sufletul lui şi în lumea lui, nu prea avea nimeni acces. Însă, ca senzaţie, părea că totul e foarte uşor”.

„Amza a făcut parte din categoria artiştilor care „ard”. Oriunde ar fi fost, dăruia atât de mult din el, din bucurie, din suflet şi din cinste, încât chiar toată viaţa lui „a ars”. Şi acasă şi pe platourile de filmare şi la teatru şi la institut…

A fost aşa, ca un izvor care tot dăruia. Şi consumul acesta de lumânare superbă l-a costat. Sau nu, pentru că eu cred că lucrurile se întâmplă aşa cum trebuie să se întâmple şi probabil că a trebuit să plece la 52 de ani“, a mai spus Oana Pellea.