Manualele de populism sunt bine scrise

La umbra neputinței Coaliției în fața finanțelor publice și a pensiilor speciale precum și a vacanței perpetue a președintelui Iohannis crește populismul în țara noastră. Cetățeni abili profită de sentimentul de nemulțumire sau de dezavantaj al populației obișnuite. Ei identifică probleme sau preocupări reale sau percepute ale populației și promit să le rezolve prin intermediul politicilor lor. Și de multe ori le rezolvă.

S-a întors ”tăticul acasă din vacanță” este expresia cu care primarul de la 5, Cristian Popescu Piedone, își întâmpină fanii pe străzi, oboare și coclauri. Dispunând de un serviciu de social media foarte inteligent, Piedone se înfățișează publicului ca fiind un șef dur, drept, și care face treabă, dar și un părinte cald, iubitor de oameni și pus mereu pe îmbrățișări, emoții, lacrimi și trimiteri către dumnezeiri. Rezolvă blocuri cu schele, modernizează un parc de copii, aruncă gunoiul de lângă parcare, doboară o terasă lăsată de izbeliște, bagă cu forța persoane cu dizabilități la ajutor social etc., etc. Chiar a și gătit un ou asfaltique, adică direct pe asfaltul fierbinte. Adevărat masterchef, nu ca nu știu cine ce face emisiuni pe Youtube, și care a fost și el un pic prin vacanță, aluzie la Liviu Dragnea.

În paralel, o droaie de ambulanțe galbene străbat țara ca să însănătoșească populația care nu poate avea acces la sistemul medical perfid al statului sau foarte scump de la privat. ”AUR nu are odihnă atunci când românii sunt în suferință” este sloganul cu care Claudiu Târziu și alți colegi de partid își întâmpină adepții din țară. Și ca să fie tacâmul complet, se mai adaugă un praznic bisericesc, o sărbătoare religioasă, că slavă domnului sunt destule.

De asemenea, partidul care militează pentru unirea tuturor românilor vinde niște pachete în care pentru anumite sume ai reducere la magazinele AUR, tur organizat la Parlament, cărți mai ieftine, steaguri și tricouri la prețuri mai de doamne ajută. Dacă dai 5.000 de lei, te vezi chiar cu unul din șefii partidului, norocul ăluia de îi pică George Simion…

Deja devine clișeu să mai spui că în anii ’30 băieți și fete îmbrăcați în costume populare puneau osul la treabă în diverse comunități, ba montau o troiță, ba reparau un gard, ba tencuiau o casă, ba dădeau cu vopsea la biserică, totul pentru a arăta calea: alternativa la stat, la democrație, lege. Legionarismul a făcut rău acestei țări, nu doar în interbelic, dar și în comunism, că multe din tarele de atunci au fost adoptate mai apoi de oamenii Moscovei. Acum, semințele rodesc și par să iasă viguros din pământ, iar în 2024 să fie plante foarte atrăgătoare pentru cei mulți.

Populismul poate apărea dintr-o varietate de cauze și contexte, iar motivațiile pentru adoptarea sa pot varia în funcție de situație. Iată câteva dintre principalele cauze care pot contribui la apariția populismului:

1. Nemulțumirea și deziluzia: Atunci când cetățenii se simt dezamăgiți sau nemulțumiți de rezultatele guvernării tradiționale, ei pot deveni receptivi la mesajele și promisiunile liderilor populiști care se prezintă ca alternativă la status quo.
2. Inegalitatea economică și socială: Creșterea inegalității poate alimenta nemulțumirea și sentimentul că sistemul actual nu funcționează în favoarea populației obișnuite. Populismul poate să apară ca reacție la această inechitate și să ofere soluții simpliste pentru a aborda aceste probleme complexe.
3. Globalizarea și schimbările economice: Transformările economice rapide, cum ar fi globalizarea și automatizarea, pot provoca anxietate și incertitudine în rândul populației. Populismul poate exploata aceste temeri pentru a atrage susținători.
4. Corupția și disfuncționalitățile instituționale: Percepția că instituțiile guvernamentale sau politice sunt corupte sau disfuncționale poate alimenta dorința de schimbare radicală. Populismul se poate prezenta ca antidot la aceste probleme, promițând să aducă transparență și responsabilitate.
5. Lipsa de încredere în elite și experți: Dacă cetățenii au pierdut încrederea în elitele politice, economice sau culturale, pot fi mai deschiși să susțină lideri care se prezintă ca reprezentanți autentici ai poporului și care critica elitele existente.
6. Schimbări culturale și identitare: În perioade de schimbare culturală sau migrație semnificativă, populiștii pot folosi temeri legate de pierderea identității naționale sau culturale pentru a câștiga sprijin politic.
7. Crize economice sau sociale: În timpul crizelor economice sau sociale, oamenii pot fi mai dispuși să sprijine lideri populiști care promit soluții rapide și dramatice pentru rezolvarea problemelor.
8. Mediul mediatic și tehnologia: Tehnologiile moderne de comunicare pot amplifica mesajele populiste și pot ajuta la construirea unei baze de susținători mai largi.

Este important să înțelegem că nu există o singură cauză universală pentru apariția populismului și că acesta poate să apară în contexte diferite și cu motivații variate. Factorii economici, sociali, culturali, politici și tehnologici pot interacționa pentru a crea condițiile în care populismul devine o forță semnificativă în politică.

Populismul poate prezenta unele riscuri și dezavantaje pentru societate și pentru populație în general. Acestea sunt câteva motive pentru care spunem că populismul nu este bun pentru popor:

1. Simplificarea excesivă a problemelor complexe: Populiștii tind să ofere soluții simple și directe la probleme complexe, ceea ce poate duce la politici ineficiente sau chiar dăunătoare. Problemele complexe necesită abordări subtile și bine fundamentate, iar soluțiile simpliste pot avea consecințe neașteptate.
2. Divizarea societății: Populismul poate alimenta polarizarea și conflictul în societate. În încercarea de a câștiga sprijin din partea electoratului, unii lideri populiști pot folosi retorică incendiară și să împartă societatea în categorii simpliste de „noi” și „ei”, creând tensiuni și rivalități.
3. Subminarea instituțiilor democratice: Unii lideri populiști pot ataca sau diminua instituțiile democratice, cum ar fi separația puterilor în stat, libertatea presei și independența sistemului judiciar, în încercarea de a consolida propriul lor putere și control.
4. Lipsa de stabilitate economică: Promisiunile populiste de schimbări rapide și radicale pot avea impact asupra stabilității economice. Măsurile economice impulsive și nereflectate pot duce la scăderea încrederii investitorilor, inflație sau alte efecte negative asupra economiei.
5. Manipularea emoțiilor și informațiilor: Populismul se bazează adesea pe apeluri emoționale și retorică provocatoare, care pot încuraja reacții impulsiv-emoționale în loc de decizii raționale și informate.
6. Deficitul de expertiză: Populismul poate denigra experții și specialiștii, considerând că aceștia fac parte din elita respinsă. Acest lucru poate duce la ignorarea sau subevaluarea informațiilor științifice și tehnice, având potențialul de a agrava problemele existente.
7. Inechitatea și discriminarea: Unele forme de populism pot promova mesaje de excludere sau discriminare, adesea sub paravanul „apărării” intereselor naționale sau ale poporului. Aceasta poate afecta minoritățile sau grupurile vulnerabile.

Dacă ne raportăm la România, putem spune, simbolic, că manualele de populism au fost bine scrise iar cei care se inspiră din ele o fac la fel de bine.