România second-hand, la modă dar needucată

Creșterea prețurilor și scăderea puterii de cumpărare i-a obligat pe mulți români să se îmbrace de la second-hand. Piața sh pare a fi una extrem de înfloritoare. Totuși, nu toate hainele din aceste magazine se vând. Lungul drum al hainelor sh către reciclare trece, adesea, prin lipsa de educație a populației.

Hainele la mâna a doua sunt noua modă

La nivel mondial există un trend crescător pentru achiziția hainelor second hand. Boston Consulting Group (BCG) și Vestiaire Collective, platforme globale pentru modă second hand, estimau că piața mondială de sh va ajunge la 27% în 2023 și va continua să crească, la peste 40% în viitorul apropiat. La noi, în contextul scumpirilor, peste jumătate dintre români își achiziționează articole vestimentare de tip second-hand. Principalul motiv este cel financiar. 62% dintre cei care au acest obicei își doresc reducerea cheltuielilor. Pe de altă parte, protejarea mediului este motivul cel mai puțin menționat, de doar 6% dintre români, arată un studiu efectuat de Cult Research, o companie românească de cercetare de piață. Potrivit studiului, românii consumatori de sh se împart în trei categorii: cei care se bucură de oportunitățile oferite de magazinele second-hand, respectiv prețuri prietenoase pentru articole încă bune de purtat; cei care caută unicate (uneori vintage) despre care cred că le vor reflecta personalitatea; și o a treia categorie, mai mică, a clienților adepți ai reciclării și protejării mediului. În străinătate, cam 40% dintre cumpărătorii de sh văd în aceste produse o cale de a consuma modă în mod sustenabil și aleg piața second-hand pentru varietatea și caracterul unicat al multora dintre hainele sh.

Tinerii „vânează” sh-urile de firmă

Am stat de vorbă cu dna Mariana Stan, de la Fashion Revolution Romania, un birou local al ONG-ului Fashion Revolution cu sediu în Marea Britanie. Organizația se ocupă de educarea oamenilor și preluarea hainelor sh de la donatori, sortarea lor și redistribuirea către asociațiile caritabile, care le donează celor care au nevoie. ”Campania noastră de informare, demarată chiar înainte de declanșarea pandemiei, sub titulatura Repurtat cu drag, are încă efecte. Atunci ne-am propus să învățăm oamenii că donarea hainelor impune un proces de spălare și igienizare, nu o simplă pregătire a unei cutii cu resturi materiale care nu-ți mai trebuie.”

Mariana Stan ne-a confirmat și trendul crescător sesizat de studiul Cult Researsch în rândul românilor, în legătură cu interesul pentru hainele și încălțămintea sh, dar a specificat că generația tânără este interesată în mod special de achizițiile de haine sh de firmă. ”Pe piața sh se nișează acele consignații pentru tinerii entuziaști ai hainelor de firmă, care dacă ar fi noi ar costa enorm. Tinerii sunt foarte bine informați, se inspiră unii pe alții și caută acele sh-uri unde sunt produse de lux, de foarte bună calitate. Tot ei sunt și cei care au înțeles că mediul trebuie protejat, iar reutilizarea hainelor este în beneficiul naturii.”

14:28, 17.09.2024 • Mediu

De când devine obligatorie colectarea separată a textilelor

”Dă-ți cu reveneală” – haine de fițe la prețuri cumsecade

În Eforie Sud, fostul prezentator tv Răzvan Botezatu are un magazin sh cu un nume inedit, ”Dă-ți cu reveneală”. Răzvan aduce numai haine second hand una și una, ”bubiță”, cum îi place el să le numească. La magazinul lui Răzvan doritorii găsesc doar mărci celebre, precum Gucci, Dolce&Gabbana, Burberry, Marco Polo, Adidas etc. (https://www.puterea.ro/da-ti-cu-reveneala-un-magazin-second-hand-care-vinde-produse-burberry-si-gucci/) Răzvan spune că nici nu așază bine hainele pe umeraș sau în raft, că deja doritorii vin și le cumpără. Mulți își fac rezervări la telefon pentru anumite mărci, alții vin direct în magazin. ”Eu pun încontinuu marfă, pe măsură ce aceasta se vinde. Și se vinde. De pildă, legea obligă fiecare sh să aibă un contract cu o firmă de deșeuri textile, pentru ca respectiva firmă să preia hainele rămase nevândute. Cine nu are acest contract primește amendă. Mie, însă, nu mi s-a întâmplat până acum să rămân cu haine nevândute, fiindcă eu știu ce anume caută oamenii și aduc numai lucruri de calitate”, susține Răzvan Botezatu.

OUG 92/2021 reglementează deșeurile textile

În România, aspectele legate de deșeurile textile sunt reglementate prin OUG 92/2021, care impune, prin articolele 13, 17 și 60, o serie măsuri pentru gestionarea deșeurilor textile. Art. 13 (2), de pildă, încurajează activitățile de reparare și reutilizare pentru textile. Art. 17 (3) cere producătorilor de deșeuri și deținătorilor de deșeuri să implementeze colectarea separată, până la data de 1 ianuarie 2025, pentru textile. Art. 60 (1) cere autorităților administrației publice locale asigurarea de spații necesare pentru colectarea separată a deșeurilor, dotarea acestora cu containere specifice fiecărui tip de deșeu, pentru ca populația  să se poată debarasa, fără plată, de deșeurile textile.

Ce se întâmplă cu hainele sh când nu se vând?

Am făcut un sondaj printre mai mulți deținători de magazine sh, iar răspunsurile primite au fost amestecate. Unii au spus că trimit hainele nevândute către asociațiile de caritate, alții că le returnează depozitelor de unde le-au adus, unii că au contract cu firmele de reciclare și că le trimit acolo. Humana, unul dintre lanțurile de magazine sh de top din piața românească, ne-a informat, prin intermediul PR-lui, Patricia Iancu, că: ”Articolele care nu se vând se returnează centrelor de sortare, în vederea reutilizării sau reciclării. Ele pot deveni materie primă pentru haine noi sau alte produse, precum umplutura saltelelor. Este un business circular, care este mai puțin nociv decât producția de materiale și haine.”

Că mare parte dintre hainele sh care nu se vând se duc către reciclatori sau la asociațiile de caritate ne-a confirmat și Mariana Stan, de la Fashion Revolution Romania: ”Din informațiile pe care le avem noi, magazinele sh de îmbrăcăminte au propria rețea de asociații cu care colaborează în mod direct, atunci când se adună stocuri de haine care nu sunt cumpărate într-un timp anume”.

Am solicitat, însă, și un punct de vedere la ANPC și la Garda de Mediu, pentru a afla dacă cineva urmărește traseul acestor produse sh atunci când rămân nevândute. Din păcate, cei de la ANPC nu au dat niciun răspuns. Garda de Mediu ne-a transmis, neoficial, că se ocupă doar de urmărirea containerelor cu haine sh mari, venite din străinătate, pentru a nu fi aruncate aiurea și, mai ales, pentru a nu pătrunde ilegal în România. Ceea ce fac magazinele sh cu marfa nevândută… o fi treaba altora.

Spune-mi cum arunci deșeurile, ca să-ți spun cine ești

”Problema cea mai mare nu este cea a sh-urilor care rămân cu o parte din marfă nevândută, sau a producătorilor care, de bine, de rău, încheie contracte cu firmele de prelucrare a deșeurilor textile, ci cu oamenii obișnuiți”, spune Mariana Stan. În mare parte, românii își aruncă hainele vechi, chiar dacă mai sunt bune de purtat, la coșul de gunoi, împreună cu resturile menajere. ”Fashion Romania are un nou proiect pilot pe București, dedicat exclusiv procesului de donare selectivă a hainelor, sortare și reciclare, pentru a ajuta la diminuarea cantității de deșeuri textile care ajung direct pe stradă.”

Cumpărați haine cu înțelepciune, nu compulsiv!

Mariana Stan mai spune că românii ar trebui să învețe să citească etichetele corect, ca să poată întrețină hainele astfel încât să le asigure o durată de viață cât mai lungă. ”Cu cât vom cumpăra mai smart și vom întreține mai bine hainele și încălțămintea, cu atât vom fi mai sustenabili. Dacă nu vom cumpăra în exces, nu vom mai susține nici fenomenul fast fashion. Nu sunt absurdă, nu poți lupta împotriva fast fashion cumpărând doar de la sh sau cumpărând foarte rar haine noi, dar putem să o facem cu mai multă înțelepciune. Românilor trebuie să le arăți, în mod repetat, cum să sorteze și să economisească bani, ca să obții efectele dorite. Marea mea așteptare vine de la tineri, care au o altă viziune asupra fenomenului sh, dar și asupra nevoii unui mediului înconjurător curat. E adevărat, educația nu e punctuală, se face în generații!”