România educată de Iohannis eșuată de rectori la Shanghai

Marți, 15 august 2023, a fost marțea neagră a învățământului românesc. Țara noastră a dispărut din prestigiosul clasament Shanghai, unul dintre cele mai relevante clasamente internaţionale ale universităţilor lumii.

Topul Shanghai a fost creat în 2003 de Universitatea Jiaotong din China și, an de an, se examinează peste 2.500 de instituții pentru a le identifica pe primele 1.000, fiind axat pe activitățile de cercetare în domeniul științelor exacte.

Criteriile de clasificare în clasamentul Shanghai sunt următoarele: (1) calitatea educaţiei (10%); (2) calitatea personalului academic (40%); (3) activitatea de cercetare (40%); (4) performanţa ponderată prin mărimea instituţiei (10%). Dintre indicatori, se consideră premiile Nobel şi Field, numărul Highly Cited Researchers, publicaţiile în revistele Nature şi Science şi publicaţiile ştiinţifice în Science şi Social Science Citation index.

Practic, din 2023, România a rămas una dintre puținele țări din Uniunea Europeană fără universitate în primele 1.000 ale prestigiosul top Shanghai. De prin 2017, Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, singura instituție de învățământ din România inclusă în Topul Shanghai, a alunecat an de an spre coada clasamentului. Anul acesta, și UBB a rămas în afara topului, în timp ce Polonia are 9 universități în top, Cehia 6 și Ungaria 4, Serbia două, iar Croația, Estonia, Lituania, Slovacia și Slovenia una.

Întâmplător sau nu, țara noastră a dispărut din topul Shanghai tocmai în anul când președintele Klaus Iohannis a lansat ”România Educată”- „ proiectul generațiilor viitoare, fundamentul pe care să putem construi România următorilor 100 de ani”. Tot întâmplător sau nu, Iohannis și-a început mandatul cu România în topul Shanghai, iar cu un an înainte de încheierea mandatului a reușit „performanța” ca țara noastră să iasă din topul Shanghai.

În mandatul său, miniștrii Educației s-au schimbat precum cămășile, adică 10 miniștri în aproape nouă ani de domnie Iohannis. Tot pur întâmplător sau nu, Sorin Cîmpeanu a fost de două ori ministrul Educației în era Iohannis și girantul șef al proiectului „România Educată”. Practic. În mandatul lui Iohannis, învățământul românesc, pas cu pas, s-a îndreptat către o Românie eșuată. Însă, în timp ce învățământul românesc se rostogolea vertiginos pe topoganul mediocrității, rectorii marilor universități din România s-au înscăunat pe viață la conducerea acestora. Adică, au pus umărul ca prevederea cu doar două mandate de rector să fie eliminată ca să rămână pe viață la conducerea universităților.

Astfel, rectorii grupați în mult trâmbițatul Consiliu Național al Rectorilor și-au trecut pe persoană fizică universitățile din România. Practic, 73 de rectori, membri ai Consiliului Național al Rectorilor au acaparat pe viață învâțământul superior din România, beneficiind de remunerații de nababi, adică între 5.000 și 10-11.000 de euro pe lună.

Dar cine conduce acest Consiliu Național al Rectorilor? Fostul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, care a „nășit” România Educată, dar acuzat de plagiat, iar secretar general este rectorul de la Universitatea Politehnica din București, Mihnea Costoiu, fostul turnător la securitate sub numele de Iulian. Așadar, aceiași din Consiliul Național al Rectorilor care au găsit România în topul Shanghai, au reușit să scoată învățământul românesc din acest prestigios clasament. Și acum ne dăm seama câtă dreptate avea Spiru Haret: Cum arată astăzi şcoala, va arăta mâine ţara!