Negocieri eșuate la Bruxelles. România nu a reușit să obțină mai nimic de la Comisia Europeană

Plecați cu surle și trâmbițe la negocierile cu Comisia Europeană, Ciolacu și miniștrii săi nu au reușit să obțină ce și-au propus. Adică, mai nimic!

Reprezentanții la nivel tehnic ai Comisiei Europene au respins măsurile fiscale pentru reducerea deficitului bugetar, propuse luni și marți de ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, drept insuficiente, și au cerut măsuri suplimentare.

Dar chiar și așa, guvernul respinge sugestia de a crește TVA cu 2 puncte, până la 21%, sau de a elimina cota redusă de TVA de la alimente.

Lista măsurilor fiscale pe care Guvernul și le-a asumat

Înaintea vizitei la Bruxelles, miniștrii Finanțelor, Fondurilor Europene și Muncii au prezentat la Bruxelles măsurile pe care Guvernul de la București vrea să le ia pentru reducerea deficitului.

• se introduce impozit pe venit pentru IT, pentru veniturile de peste 10.000 de lei.
• majorarea accizelor la tutun, alcool și băturile care conțin zahăr.
• majorarea TVA-ului pentru activități turistice, concerte.
• eliminarea voucherelor de vacanță pentru angajații care câștigă peste 10.000 de lei.
• mașinile de lux de peste 75.000 de euro vor fi impozitate cu o taxă 0,3% din valoare totală a mașinii.
• taxă de 0.3% pentru proprietățile de peste 500.000 de euro cu excepții: casele cumpărate pe credit unde se discută mai multe variante. Este în discuție să se elimine valoarea luată pe credit și să se impoziteze valoarea adusă de proprietar.
• la PFA se plătește CASS ce depășește plafonul de 6, 12 și 24 de salarii. Plafoanele la CAS se mențin ca în prezent.
• impozitul pe dividende crește de la 8%
• taxa de 1% pentru cifra de afaceri pentru marile companii.
• creșterea plafonului pentru microintreprinderi
• angajații din construcții și agricultură vor plăti CASS.
• creșterea redevențelor pentru anumite resurse naturale
• desființarea a 200.000 de posturi neocupate din administrație centrală și locală
• desființarea unor posturi de șefi de serviciu din administrația publicăA

Adrian Câciu, la Bruxelles: Reprezentanţii Comisiei au înţeles că investiţiile aflate în întârziere au nevoie de încă 3 ani

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a anunţat miercuri concluziile vizitei de lucru la Bruxelles, pentru închiderea negocierii privind PNRR, potrivit ministrului Adrian Câciu reprezentanţii Comisiei au înţeles că investiţiile aflate în întârziere, care au risc de neimplementare în cei trei ani în care trebuie să finalizăm implementarea PNRR, trebuie mutate în programele din Politica de Coeziune, pentru a beneficia de un orizont extins cu trei ani. În ceea ce priveşte noul capitol Repower EU, România va beneficia de o finanţare de 1,4 miliarde de euro, din care urmează să acorde fonduri pentru rezilienţa energetică a gospodăriilor populaţiei (producţie şi stocare energie, respectiv îmbunătăţirea eficienţei energetice a locuinţelor).

”Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a efectuat o vizită de lucru la Bruxelles în perioada 28-29 august pentru finalizarea discuţiilor pe marginea modificării #PNRR – Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Principalele subiecte pe agenda discuţiilor au vizat modificarea PNRR, introducerea capitolului #RePowerEU, aflat deja în analiza Comisiei, respectiv stadiul cererii de plată nr. 3”, precizează ministerul într-o postare.

”Suntem deja în august 2023, iar reformele şi investiţiile finanţate din PNRR trebuie implementate până în august 2026. Aceasta înseamnă că România mai are la dispoziţie exact trei ani pentru realizarea ţintelor şi jaloanelor asumate prin PNRR. Tocmai din acest motiv este nevoie de pragmatism, asumare şi dialog. Această abordare este împărtăşită şi de reprezentanţii Comisiei Europene care, în ultimele două luni, au fost în dialog permanent cu MIPE pentru atingerea acestor obiective. În acest context, le mulţumesc atât reprezentanţilor Comisiei, cât şi coordonatorilor de reforme şi investiţii pentru faptul că au înţeles că investiţiile aflate în întârziere, care au risc de neimplementare în cei trei ani în care trebuie să finalizăm implementarea PNRR, trebuie mutate în programele din Politica de Coeziune, pentru a beneficia de un orizont extins cu trei ani”, a subliniat ministrul Adrian Câciu.

Potrivit ministerului, modificarea PNRR cuprinde ”diminuarea componentei de grant, prin propunerea de identificare de ţinte cantitative care vor fi în schimb finanţate din Politica de Coeziune”.

”Astfel, România va avea la dispoziţie mai mult timp pentru îndeplinirea acestora în condiţiile în care investiţiile şi reformele asumate în cadrul PNRR trebuie finalizate până în august 2026, iar investiţiile finanţate din fonduri europene pot fi finalizate până în decembrie 2029”, spune Câciu.

În ceea ce priveşte noul capitol Repower EU, România va beneficia de o finanţare de 1,4 miliarde de euro, din care urmează să acorde fonduri pentru rezilienţa energetică a gospodăriilor populaţiei (producţie şi stocare energie, respectiv îmbunătăţirea eficienţei energetice a locuinţelor).

”La discuţii, din partea MIPE a participat alături de ministrul Adrian Câciu, secretarul de stat Teodora Elena Preoteasa, iar din partea European Commission: Céline Gauer, director general, şef al Grupului operativ pentru redresare şi rezilienţă (SG RECOVER) şi staff-ul tehnic”, spune ministerul Investiţiilor.

Boloş: Trebuie să înţeleagă toţi că eficienţa cheltuielilor publice trebuie îmbunătăţită pentru a maximiza beneficiile pentru oameni.

Ministrul de Finanţe, Marcel Boloş, a afirmat că ”binele României nu se negociează”, iar discuţiile care le are cu reprezentanţi ai Comisiei Europene sunt pentru a ajunge să adoptăm măsuri concrete. El a adăugat că ”sistemul fiscal nu reuşeşte să răspundă în mod adecvat provocărilor economice actuale”, iar măsurile de consolidare bugetară trebuie să garanteze corectarea pe termen lung a deficitului excesiv. ”Trebuie să înţeleagă toţi că eficienţa cheltuielilor publice trebuie îmbunătăţită pentru a maximiza beneficiile pentru oameni. Iar alocările bugetare ar trebui să se concentreze pe sectoarele esenţiale, cum sunt sănătatea, educaţia şi infrastructura, eliminând risipa şi cheltuielile redundante”, a arătat el.

”Binele României nu se negociează. Discuţiile pe care le avem cu organismele internaţionale sunt pentru a ajunge să adoptăm măsuri concrete. Spun asta în contextul în care am avut întâlniri cu reprezentanţii European Commission pe tema implementării reformelor aferente Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Iar în următoarele zile vor continua discuţiile pe pachetul de măsuri de consolidare fiscal-bugetară, astfel încât Romania să ia rapid acele decizii care să sprijine Guvernul României în eforturile de a ajunge să îşi atingă ţinta deficitului bugetar. Adică în balanţa cât producem/cât consumăm să nu ajungem şi mai rău decât stăm deja”, a subliniat Marcel Boloş, marţi, într-o postare pe Facebook.

Potrivit ministrului, Comisia a subliniat încă o dată necesitatea continuării discuţiilor privind reforma fiscală din cadrul PNRR, care trebuie să se completeze prin pachetul de măsuri fiscal-bugetare.

”A apreciat eforturile realizate de Guvern şi aşteaptă în perioada următoare măsuri concrete în domeniul consolidării fiscal-bugetare, care să orienteze finanţele publice pe o traiectorie corectă în raport cu ţintele de deficit asumate în anul 2021, prin discuţiile purtate cu structurile UE. Pentru că sistemul fiscal nu reuşeşte să răspundă în mod adecvat provocărilor economice actuale. Măsurile de consolidare bugetară trebuie să garanteze corectarea pe termen lung a deficitului excesiv, vizând în acelaşi timp îmbunătăţirea calităţii finanţelor publice şi consolidarea potenţialului de creştere a economiei”, a adăugat Boloş.

El a spus că reformele ample de natură bugetară şi economică, inclusiv reformele sistemului de pensii, ale administraţiei fiscale, ale salariilor din sectorul public şi ale guvernanţei întreprinderilor de stat, ar trebui să sprijine eforturile de consolidare bugetară şi să asigure sustenabilitatea acestora.

”Trebuie să înţeleagă toţi că eficienţa cheltuielilor publice trebuie îmbunătăţită pentru a maximiza beneficiile pentru oameni. Iar alocările bugetare ar trebui să se concentreze pe sectoarele esenţiale, cum sunt sănătatea, educaţia şi infrastructura, eliminând risipa şi cheltuielile redundante. Am încredere că întreaga clasă politică va pune umărul hotărât pentru acest deziderat de a consolida politica fiscal-bugetară a României şi de a valorifica ocazia pe care România o are prin banii europeni. Reforma sistemului fiscal-bugetar românesc nu trebuie văzută ca o necesitate, ci şi o oportunitate de a stimula creşterea economică, de a atrage investiţii şi de a îmbunătăţi calitatea vieţii românilor. Pentru că vorbim de 46 de miliarde de euro prin programele operaţionale aferente exerciţului financiar 2021-2027 şi alte 28 miliarde prin PNRR”, a explicat ministrul.