România educată se digitalizează pe …contrasens în Europa
Cu puțin timp înainte ca România să nu mai apară în primele 1.000 de universități din lume ale prestigiosului clasament Shanghai, premierul Marcel Ciolacu anunța demararea celei mai mari investiții în modernizarea infrastructurii educaționale din țara noastră. Peste un miliard de euro se vor aloca prin PNRR pentru dotarea a peste 5.600 de şcoli, grădiniţe, laboratoare de informatică şi ştiinţe, cabinete şcolare, ateliere de practică. Numai că, la scurt timp după anunțarea programului de digitalizare a învățământului românesc, mai multe state europene au făcut mutări extrem de importante privind educația copiilor. Dar, atenție, mai multe state europene au trecut la măsuri de renunțare la digitalizarea pentru a crește gradul de educație al copiilor. Și cel mai elocvent exemplu în acest sens este Suedia care s-a trezit în ceasul al 12-lea că a scăzut nivelul de citire al elevilor din cauza utilizării tabletelor în grădiniță și școala primară. Ca atare, la întoarcerea din vacanță, micuții suedezi s-ar putea să fie derutați de schimbarea de la clasă: tabletele digitale ar urma să fie o raritate, iar normalitatea ar urma să o reprezinte manualele școlare vechi, cărțile clasice. Măsura este luată în urma constatării că nivelul citirii în rândul elevilor din țară este scăzut. Practic, Ministerul Educației din Suedia a constatat o „criză a citirii”, bazată pe creșterea, în cinci ani, de la 12 la 19% a ponderii copiilor de 10 ani cu dificultăți de citire din țară. Un studiu al Agenției Suedeze pentru Educație arată că elevii care citesc un text din cartea clasică reușesc să sublinieze mai bine punctele principale și, totodată, își amintesc mai multe elemente, dând astfel dovadă de o mai bună înțelegere globală a ceea ce citesc. Ca atare, guvernul suedez a decis revenirea la manualele clasice prin preluarea costurilor de renunțare la digitalizare. Și astfel, anul acesta va aloca 55 de milioane de euro pentru revenirea la manualele clasice și 42 de milioane de euro pentru anii următori. Practic, Suedia, una dintre cele mai avansate țări în ceea ce privește digitalizarea, a revenit la manualele clasice.
De asemenea, o altă țară deschisă către digitalizarea societății, Olanda, a decis să interzică dispozitivele digitale în sălile de clasă.
Un alt exemplu de renunțare la digitalizare este Irlanda.Toți părinții din orașul Greystones, comitatul Wicklow, de pe litoralul Irlandei, au fost de acord să nu cumpere smartphone-uri pentru copiii lor până când aceștia nu vor fi la liceu. Astfel, toate cele opt școli primare din acest oraș, situat la 15 mile sud de Dublin, au interzis deja elevilor să aducă dispozitivele electronice în mediul de învățare, adică în școli. Mai mult, ministrul irlandez al Sanatatii, Stephen Donnelly, s-a pronunțat pentru generalizarea interzicerii telefoanelor mobile în cazul copiilor din ciclul primar, pentru că există „relații cauzale directe între accesul sporit la telefoanele mobile și rețelele sociale, împreună cu creșterea ideilor de sinucidere, auto-vătămare, anxietate și multe alte probleme cu care serviciile noastre de sănătate mintală trebuie să se confrunte”.
Practic, Suedia, dar mai ales Olanda și Irlanda nu au făcut altceva decât să pună în aplicare ceea ce a anunțat în luna iulie 2023, agenția UNESCO a Națiunilor Unite pentru educație, știință și cultură și anume ca telefoanele să fie interzise în sălile de clasă din întreaga lume. Așadar, școla românească se digitalizează, în timp ce multe state europene revin la manualele clasice, adică au ajuns la concluzia că „ai carte, ai parte”!