Raport îngrijorător! Barajele care apără Bucureștiul de inundații pot oricând să se rupă

Un raport al Curții de Conturi a dezvăluit că barajele care apără Bucureștiul de inundații au mari probleme și oricând se pot întâmpla incidente grave.

Municipiul  București  este  amplasat  în  bazinul  hidrografic  al  râului  Argeș,  respectiv  pe  cursul inferior al râurilor Dâmbovița și Colentina, ape curgătoare, care contribuie în principal la satisfacerea folosințelor de apă a Capitalei. Conform Planului de Analiză și Acoperire a Riscurilor (PAAR), riscul de inundații în municipiul București se poate manifesta:

a) în urma unor precipitații excepționale;

b) în urma unor inundații produse de râurile Dâmbovița și Colentina, din cauza unor viituri sosite din amonte (debite pe râul Dâmbovița mai mari de 300 mc/s și pe râul Colentina cu valori mai mari de 50 mc/s);

c) în cazul cedării/funcționării necorespunzătoare a construcțiilor hidrotehnice existente, respectiv:

• ruperea  barajului  Lacul  Morii,  avarii  la  construcțiile hidrotehnice  de  pe  cursul  râului Dâmbovița;
• rupere baraj Mogoșoaia;
• rupere baraj Străulești;
• rupere baraj Grivița;
• rupere baraj Herăstrău;
• rupere baraj Floreasca.

Pentru apărarea împotriva inundațiilor a Municipiului București a fost gândit și parțial realizat un  sistem  de  apărare  din  care  fac  parte  acumularea  nepermanentă  Dragomirești  (care prin supralărgirea Șoselei de Centură la profil de autostradă de la 2 la 4 benzi de circulație și-a diminuat volumul util), acumularea Lacul Morii și polderul natural Giulești Sârbi, zonă depresionară care între timp a fost parțial umplută cu  diverse materiale.

Capacitatea de transport a cuvei de apă curată a regularizării râului Dâmbovița în București este limitată ca o consecință a existenței unor secțiuni necorespunzătoare precum Podurile Operă și  Hașdeu.

În aceste condiții, după depășirea capacității de atenuare a viiturilor în acumularea nepermanentă Dragomirești și în acumularea Lacul Morii, devine necesară o capacitate de transport prin albia orășenească a râului Dâmbovița care depășește substanțial capacitatea de transport a regularizării, necesară conform standardelor în vigoare, relevă un audit al performanței realizat de Curtea de Conturi la entitățile responsabile cu gestionarea riscului la inundații.

Orice intrare în presiune a podului Planșeului Unirii poate produce pagube sociale și economice greu de estimat, prin afectarea rețelelor edilitare și de transport supra și subteran din zona centrală a Capitalei.

Au trecut cinci ani de la primele semnale că sistemul de drenaj perimetral de la Lacul Morii nu funcționează normal

Lacul Morii este un lac de acumulare artificial de pe râul Dâmbovița, format în spatele barajului Ciurel din municipiul București, baraj executat în principal pentru protecția Capitalei împotriva inundațiilor, cu rolul de regularizare a cursului Dâmboviței. Acesta deține autorizație de funcționare în siguranță obținută în anul 2016, pentru o perioadă de 7 ani (decembrie 2023).

Scenariile de rupere ale barajului Lacul Morii au fost tratate în „Planul de acțiune în caz de accident la barajul Lacul Morii râul Dâmbovița” întocmit de Departamentul de Cercetare și Proiectare în Construcții al Universității Tehnice de Construcții din București, în anul 2015, cu valabilitate 10 ani.

Pe parcursul exploatării acumulării Lacul Morii au apărut mai multe probleme pentru care s-a considerat a fi necesare lucrări de investiții care să se concretizeze în soluții tehnice pentru mărirea gradului de siguranță a construcției hidrotehnice, cum ar fi:

-reabilitarea protecției malului drept al lacului;

-refacerea etanșeității rosturilor măștii amonte de la barajul de pământ;

-reabilitarea galeriei drenate adiacentă barajului de pământ mal stâng;

 -sistem de deviere a plutitorilor în amonte de barajul stăvilar, etc.

La barajul acumulării Lacul Morii nu au mai fost realizate lucrări importante de întreținere/reparații capitale după anul 2008, deși a fost semnalată încă din anul 2018 funcționarea necorespunzătoare a sistemului de drenaj perimetral, care poate conduce la incidente de ridicare a nivelului freatic.

Risc de cedare a structurii galeriilor la Barajul Buftea

Pentru Barajul Buftea, în cei 85 de ani de funcționare continuă, nu au fost realizate decât lucrări de reparații curente, chiar dacă de la data punerii în funcțiune și până în prezent, construcția hidrotehnică a fost supusă unor fenomene hidro-meteorologice și seismice importante, de genul seismelor importante din anii 1940, 1977, 1986 și 1990 sau viiturilor importante din anii 1941, 1970, 1975, 1979 și 2005.

Particular pentru descărcătorul acestui baraj, capacitatea de golire nu este determinată de capacitatea de descărcare a uvrajelor, ci de capacitatea de transport a conductelor subterane care fac legătura dintre camera de încărcare în care debușează uvrajele și acumularea din aval, conducte în lungime de 130 m, al căror traseu subtraversează o arteră importantă de circulație din orașul Buftea, dar și o incintă aparținând Distrigaz.

O cedare a structurii galeriilor lasă barajul fără posibilitatea de descărcare la niveluri normale de funcționare, deoarece ar rămâne în funcțiune numai descărcătorul de ape mari, care intră în funcțiune după depășirea nivelului normal de retenție (NNR), fără niciun fel de posibilitate de golire sau de control al debitelor tranzitate, precum și fără posibilitatea de a exploata acumularea la nivelul restrictiv stabilit prin Autorizația de Funcționare în Siguranță.

Lacul de acumulare Buftea face parte din linia a III-a (ultima linie) de apărare împotriva inundațiilor Municipiului București, asigură regularizarea debitelor pe salba de 15 lacuri de acumulare amenajate pe râul Colentina între Buftea și Cernica, iar o situație deosebită în care, aval de acesta se tranzitează un debit mai mare de 50 mc/s, poate produce avarierea în lanț a barajelor din aval.

Lacul Pantelimon I nu poate asigura funcțiunea de atenuare a viiturilor

Lacul de acumulare Pantelimon I, de la punerea în funcțiune din 1972, nu a atins niciodată nivelul normal de retenție, fiind exploatat cu un nivel restricționat cu 3,5 m, din următoarele cauze:

-nu a fost finalizat sistemul de drenaj pe malul drept în zona cimitirului Mărcuța,

-nu a fost realizată apărarea de mal cu prefabricate din beton de tip L, pe o lungime de cca. 2,5 km în zona comunei Dobroești,

-nu a fost finalizată și echipată ecluza,

-existența unor proprietăți și locuințe particulare rămase nedemolate la data execuției și a altor reconstituiri de drept de proprietate în cuveta lacului de acumulare, respectiv din cauza autorizării și realizării unei locuințe noi (realizată după 1991), toate acestea amplasate în cuveta lacului dincolo de apărarea de mal.

În aceste condiții lacul de acumulare nu poate asigura funcțiunea de atenuare a viiturilor, este puternic stufizat, având un aspect total necorespunzător față de celelalte lacuri ale Capitalei din salba de pe râul Colentina

În activitatea de întreținere și exploatare a barajelor și lacurilor de acumulare, ANAR întâmpină probleme, întrucât proprietățile particulare se întind până la nivelul normal de retenție (NNR), ceea ce face imposibil accesul pe mal pentru lucrări de întreținere.

Probleme cu proprietățile private la lacul de acumulare Fundeni

În cazul lacului de acumulare Fundeni este cunoscută situația cartierului Ostrov dezvoltat pe peninsula cu același nume, unde pe lângă faptul că proprietățile sunt limitrofe cu grinda apărării de mal, cea mai mare parte a terenului cartierului se află la o cotă mai mică decât cota coronamentului barajului, iar o creștere a nivelului apei până la cota nivelului maxim de exploatare produce inundarea parțială a unor proprietăți.

La nivelul autorităților locale și prefecturilor nu s-a ținut cont de prevederile Legii Fondului Funciar prin reconstituiri ale dreptului de proprietate pe terenuri care făceau parte din domeniul public al statului.

Atunci când proprietățile particulare se întind până la nivelul apei este imposibil accesul de pe mal pentru lucrări de întreținere și împiedică accesul liber și garantat de lege al oricărei persoane la un bun public.