Adio, facilități fiscale! Ciolacu: „Avem evaziune de 150 de miliarde de lei pe an”

Premierul Ciolacu spune că nu mai este vremea facilităților fiscale, din moment ce evaziunea ajunge la 150 de miliarde de lei pe an.

Forma finală a măsurilor fiscal-bugetare pentru care Guvernul urmează să îşi asume răspunderea a fost elaborată, a declarat, luni, premierul Marcel Ciolacu, care a subliniat, în debutul şedinţei Executivului, că România „nu îşi mai permite” facilităţi şi „privilegii” de 75 de miliarde de lei plus o evaziune fiscală de 150 de miliarde de lei anual, care reprezintă 15% din PIB.

„Avem astăzi forma finală a măsurilor fiscal-bugetare, după consultările cu toţi partenerii sociali, sindicate, patronate, ONG-uri şi cu administraţia locală. O bună parte din propunerile lor se regăsesc în acest proiect. Acesta este actul pe care am decis să îmi asum răspunderea în Parlament. Sunt măsuri care vizează stoparea risipei bugetare, combaterea evaziunii şi reaşezarea sistemului fiscal pe baze echitabile. România nu îşi mai permite facilităţi şi privilegii de 75 de miliarde de lei, plus o evaziune fiscală de 150 de miliarde de lei pe an. Adunate înseamnă 15% din PIB. Nu există vreun exemplu de stat modern care să poată funcţiona în asemenea condiţii”, a afirmat Ciolacu.

https://www.facebook.com/plugins/post.php?href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2FAGERPRES%2Fposts%2Fpfbid02ashMiNkFnJsaiW8sZ2SzjDuJNdPCZVfrKT3GhBXuFDE7ppXpMvJsJoFY1GpsN15rl&show_text=true&width=500

El a adăugat că bugetul României se bazează pe taxele plătite de salariaţi, pe consumul acestora şi pe investiţiile publice. Pe de altă parte, Ciolacu a remarcat „un paradox aberant”: România are cea mai mare impozitare a muncii din Europa, dar printre cele mai mici taxe şi impozite din Europa pe capital.

„Ca premier, eu sunt obligat să pun interesul României mai presus decât interesele unor grupuri nemulţumite că fac profituri nu de miliarde de euro, ci doar de sute de milioane de euro. Există un interes vital, acela să nu ajungem la stoparea fondurilor europene şi a reformelor din PNRR. Însumat, vorbim de o miză uriaşă, peste 70 de miliarde de euro şi de aderarea României la OECD, care ar aduce un aflux de investiţii străine în ţara noastră. Nu-mi voi asuma să pun în pericol asemenea obiective strategice ale României”, a susţinut prim-ministrul.

El a respins declaraţiile conform cărora măsurile propuse de Guvern ar aduce „austeritatea”, susţinând că măsuri de austeritate au fost cele din 2010, când s-au tăiat salarii şi pensii şi s-a majorat TVA-ul de la 19 la 24%.

„Atunci, românii au fost sărăciţi şi s-a prăbuşit puterea de cumpărare. Acest Guvern nu creşte însă TVA-ul general şi păstrăm la 9% TVA-ul pentru alimente şi medicamente, la fel cum păstrăm TVA-ul cel mai mic, 5%, la lemne de foc, energie, gaze şi cărţi. Deci, nu există niciun risc pentru ca preţurile să crească la iarnă. În plus, nu se poate vorbi de austeritate când o măsură-cheie este creşterea salariului minim cu 10%, de la 3.000 la 3.300, iar în construcţii, prin ordonanţă de urgenţă, mărim salariul minim cu 12,5%, de la 4.000 la 4.500. Vorbim, astfel, de o creştere a salariului minim pentru 2 milioane de oameni, iar angajaţii obişnuiţi nu vor plăti nicio taxă în plus”, a explicat Marcel Ciolacu.

El a mai subliniat că va fi implementată „cea mai ambiţioasă” reformă a aparatului bugetar de după Revoluţie.

„Este adevărat, unii nu vor mai fi şefi la stat. Se vor desfiinţa mii de posturi de şefi, cu toată liota de consilieri, şoferi şi secretari. Este cea mai ambiţioasă reformă a aparatului bugetar de după Revoluţie şi ar fi fost de aşteptat ca acest proces să fie demarat mai devreme. Deoarece nu s-a întâmplat, am să fac eu acest lucru. Nu am de gând să dau niciun pas înapoi. Este nevoie de o reformă majoră şi sunt pregătit să mi-o asum, fiindcă este singura şansă pentru a continua dezvoltarea României”, a transmis prim-ministrul.

Potrivit expunerii de motive a actului normativ, se instituie un impozit minim pe cifra de afaceri. Acesta se datorează în situaţia în care contribuabilul înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50.000.000 euro, care în anul de calcul determină un impozit pe profit cumulat de la începutul anului fiscal mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri.

În ceea ce priveşte impozitul pe veniturile microîntreprinderilor se reglementează două cote de impozitare, în funcţie de veniturile realizate şi natura activităţilor desfăşurate: un impozit de 1% pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depăşesc 60.000 euro inclusiv şi un impozit de 3% pentru cele care realizează venituri peste această sumă.

Totodată, se propune revizuirea reglementării privind acordarea facilităţilor fiscale pentru persoanele fizice care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor ca urmare a desfăşurării activităţii de creare de programe pentru calculator în sensul restrângerii aplicării facilităţilor fiscale numai la locul unde se află funcţia de bază, în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu, act de delegare sau detaşare. De asemenea, se propune limitarea aplicării facilităţii fiscale până la 31 decembrie 2028 inclusiv, similar cu termenul prevăzut pentru facilităţile fiscale acordate sectoarelor construcţii, agricol şi industria alimentară precum şi introducerea unui plafon de 10.000 de lei până la care se acordă scutirea de la plata impozitului pe venit. Pentru partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 lei nu se aplică facilităţile fiscale.

Prin actul normativ se mai propune revizuirea reglementării privind acordarea facilităţilor fiscale pentru sectorul construcţii, precum şi în sectorul agricol şi în industria alimentară în sensul restrângerii aplicării facilităţilor fiscale pentru un singur contract individual de muncă, cu normă întreagă sau cu timp parţial, pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor de până la 10.000 lei inclusiv. În cazul existenţei mai multor raporturi juridice care generează venituri din salarii şi asimilate salariilor, scutirea se acordă la locul unde se află funcţia de bază.

Începând cu data de 1 iulie 2024, se are în vedere modificarea cotei de impozit pentru veniturile realizate de persoanele fizice a căror provenienţă nu poate fi dovedită prin introducerea unei cote de 70%, aceasta având ca scop creşterea conformării voluntare a contribuabililor, cu implicaţii favorabile asupra creşterii încasărilor bugetare.

Se propune şi eliminarea exceptării de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfăşoară activităţi în sectorul construcţii, sectorul agricol sau în industria alimentară şi se încadrează în condiţiile pentru acordarea facilităţilor.

O alt măsură vizează trecerea de la aplicarea cotei reduse de TVA de 9% la aplicarea cotei standard pentru livrarea de bere fără alcool şi de alimente cu zahăr adăugat, al căror conţinut total de zahăr este de minimum 10g/100g produs.

Se mai au în vedere modificări vizând cota redusă aplicabilă livrării şi instalării de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă.

Se propune majorarea nivelului accizelor pentru alcool şi băuturi alcoolice începând cu 1 ianuarie 2024, precum şi pentru produse din tutun prelucrat.

În vederea diminuării cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat, se propune diminuarea cu cel puţin 25% a funcţiilor de demnitate publică de secretar de stat, consilier de stat/subsecretar de stat/vicepreşedinte şi a funcţiilor de demnitate publică asimilate acestora; desfiinţarea posturilor vacante; desfiinţarea funcţiei de şef birou.