Prin porturile românești au fost tranzitate 30,6 milioane de tone de mărfuri
Transportul de mărfuri prin porturile românești se menține la nivel ridicat, după ce în 2022 a fost înregistrat cel mai mare volum de mărfuri din ultimii ani, de 75 milioane tone, în primele șase luni ale acestui an fiind tranzitate 30 milioane de tone.
Războiul din Ucraina a determinat o creștere fără precedent a volumului de mărfuri care tranzitează porturile românești, creșterea cea mai importantă fiind înregistrată în „transportul internațional de mărfuri”, în timp ce „transportul național de mărfuri”, adică în beneficiul companiilor românești, este în scădere.
Concluzia este că porturile românești au devenit mai importante în transportul internațional de mărfuri decât în cadrul operațiunilor de import-export ale României.
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, mărfurile încărcate şi descărcate în porturile maritime românești, respectiv Constanța, Galați, Brăila și Tulcea, în primele şase luni ale anului au reprezentat o cantitate totală de 30,634 de milioane de tone.
Ponderea cea mai mare în transportul naval maritim de mărfuri este deținută de Portul Constanța, cu o pondere de 96,5% şi Portul Galaţi cu o pondere de 2,6%.
Cele mai mari cantităţi de mărfuri încărcate şi descărcate au fost înregistrate în relaţiile cu două state extra-comunitare, Turcia (5,298 milioane tone) şi Egipt (2,428 de milioane de tone). Dintre statele membre ale Uniunii Europene, cele mai mari cantități de mărfuri tranzitate prin porturile românești au fost în relațiile cu Spania (1,763 de milioane de tone) şi Grecia (1,063 de milioane de tone).
Din punctul de vedere al categoriilor de produse încărcate în porturile românești, cea mai mare pondere este aceea a produselor agricole, din vânătoare, silvicultură, peşte şi alte produse din pescuit, care au reprezentat 67,8% din totalul mărfurilor.
În ceea ce priveşte descărcările de mărfuri în porturile românești, ponderea cea mai mare, de 38%, a fost deținută de „cărbune şi lignit” și „ţiţei şi gaze naturale”.
Pe Dunăre și Canalul Dunăre – Marea Neagră, transportul internațional a crescut cu 41%, transporturile românești au scăzut cu 45%
Această creștere a volumului de mărfuri care sunt tranzitate prin porturile românești este înregistrată numai în „transportul internațional de mărfuri”, care au ruta de transport prin porturile noastre, la „transportul național de mărfuri”, adică în beneficiul companiilor românești, fiind înregistrată o scădere.
Transportul internaţional de mărfuri pe căi navigabile interioare, respectiv pe Dunăre și pe Canalul Dunăre – Marea Neagră, a crescut în primul semestru al acestui an cu 40,7% faţă de aceeași perioadă a anului trecut.
În transportul național de mărfuri, adică în beneficiul companiilor românești, a fost înregistrată o scădere cu 44,7%, iar transportul de tranzit a scăzut cu 26,3%, iar în aceste condiții, în total, cumulând creșterile și scăderile, transportul pe mărfuri pe căile navigabile interioare a înregistrat în primele șase luni ale lui 2023 o scădere cu 3,6%.
În transportul pe căi navigabile interioare, porturile în care au fost înregistrate cele mai mari cantităţi de mărfuri au fost Constanţa, cu o pondere de 64,7%, şi Galaţi, cu o pondere de 6%.
Mărfurile înregistrate în transport internaţional pe căi navigabile interioare, au avut ca destinaţie sau au provenit din state membre ale Uniunii Europene, în proporţie de 16,3%.
În total, Ucraina a deţinut cea mai mare pondere ca origine şi destinaţie a mărfurilor transportate în primele șase luni ale anului 2023, cu un nivel de 5,649 de milioane de tone.
Tipul de mărfuri pentru care au fost înregistrate cele mai mari cantităţi în transport internaţional pe căi navigabile interioare în primul semestru a fost de produse agricole, din vânătoare şi silvicultură și peşte şi alte produse din pescuit, cu o pondere 41,5%.