Afacerea Corvetelor: Cinci ani de pierdere de vreme sau istoria unui eșec grandios

În 2019, România a semnat cu francezii de la Nava Group să livreze patru corvete pentru Armata Română. În 2023, afacerea a picat pentru că românii și francezii nu s-au mai înțeles.

Armata română a trăit cinci ani de zile cu iluzia că va avea patru corvete de luptă, însă în zadar, pentru că asocierea defectuoasă dintre firma franceză Naval Group și Șantierul Naval Constanța n-a produs nicio navă de luptă pentru România, generând, în schimb, o întârziere uriașă în ceea ce privește îndeplinirea unui obiectiv strategic al statului român, acela de a-și asigura o forță navală credibilă la Marea Neagră. Putem spune că neîndeplinirea contractului accentuează vulnerabilitatea României.

Autoritatea contractantă din Ministerul Apărării Naționale a aprobat luni, 7 august, anularea procedurii specifice aferente Programului de înzestrare esențial „Corvetă multifuncțională”, propusă prin raport de comisia de evaluare constituită în baza HG nr. 48 din 15 februarie 2018.

Decizia de anulare a procedurii specifice a fost luată în baza dispozițiilor secțiunii B.I, punctul 4, literele f) și g), coroborat cu dispozițiile secțiunii B.II, litera c), punctul 10, din HG nr. 48/2018, întrucât ofertantul declarat câștigător nu a semnat acordul-cadru în termenele solicitate de autoritatea contractantă și nu au fost identificate fondurile necesare declarării ca fiind câștigător a operatorului economic de pe locul următor.

Ce s-a întâmplat în cei cinci ani

Să începem cu finalul. De fapt cu anul trecut. La București a aterizat măritul președinte al Franței, Emmanuel Macron, și părea că afacerea corvetelor, care bătea pasul pe loc de câțiva ani va fi deblocată. Doar că în loc de limpezire a situației, am avut parte de o bulversare și mai mare. Conform unor surse din piață de la acea vreme, licitația, câștigată de către asocierea dintre gigantul francez Naval Group (la care statul francez este acţionar) şi Şantierul Naval Constanţa, urma să se transformă în achiziție. În acest fel, la baza Kogălniceanu a fost semnat și un document. Ministrul Apărării de atunci, Vasile Dîncu, a anunțat că a semnat, împreună cu omologul francez, o scrisoare de intenţie privind cooperarea celor două ministere în domeniul înzestrării Forţelor Navale Române cu echipamente navale de ultimă generaţie, necesare îndeplinirii misiunilor la Marea Neagră.

În paralel, Macron a declarat, în cursul vizitei sale în România, că țara sa lucrează la un plan ambițios de susținere a Forţelor Navale Române, iar miniștrii apărării din cele două țări au discutat despre elaborarea unui acord-cadru în acest sens.

„În faţa unor crize grave care amenințau securitatea sa, România a putut să conteze pe fraternitatea Franţei. Sunt mândru că astăzi continuăm această tradiţie istorică. Pentru a merge încă şi mai departe, dorim să mai avansăm în continuare pe plan bilateral, lucrăm la cererea autorităţilor române la un plan ambiţios de susţinere a Forţelor Navale Române. Miniştrii de resort au putut să discute şi să stabilească un document-cadru şi pe plan politic şi militar dorim să consolidăm acest document-cadru şi această cooperare”, a afirmat președintele francez, cu ocazia vizitei la baza Mihail Kogălniceanu.

Achizițiile vizau Naval Group, iar prețurile probabil trebuiau să fie mai mari decât cele prevăzute în licitație, 1,2 miliarde de euro, pe motiv că prețurile la oțel și alte materiale pentru construcțiile navale au crescut.

Totul a rămas în coadă de pește, oferta francezilor nefiind acceptată.

În 2019, asocierea dintre gigantul francez Naval Group şi Şantierul Naval Constanţa a câştigat licitaţia pentru programul „Corveta multifuncțională”. Pe lângă construcția a patru corvete, programul includea și modernizarea fregatelor T22R – Fregata Regina Maria și  Fregata Regele Ferdinand.

În România ar fi trebuit să fie construite patru corvete de tip Gowind 2500.

Potrivit datelor oficiale din program, „navele vor fi construite în România în decurs de șapte ani, în baza unui transfer de tehnologie pentru construcţia, dotarea şi mentenanţa corvetelor”. Mai mult, prima navă ar trebui livrată la doar trei ani de la semnarea contractului.

Pe 25 februarie 2022, la o zi după declanșarea războiului de către Rusia în Ucraina, în exclusivitate pentru DefenseRomania, ministrul Vasile Dîncu a precizat că MApN a păsuit cu încă două săptămâni consorțiul, iar semnarea acordului e o chestiune de timp. Sigur, legal nu există un termen limită, însă situația de la Marea Neagră a făcut ca toate privirile să se îndrepte spre acest contract.

În ceea ce privește programul corvetelor, la finalul lunii aprilie 2022, după ce o decizie fusese deja amânată de trei ori, ministrul Dîncu a anunțat că Asocierea dintre Naval Group și Șantierul Naval Constanța, declarată în 2019 câștigătoarea programului, a cerut un nou timp pentru a veni cu o nouă ofertă.

Dîncu a dat de înțeles la un moment dat, că autoritățile române și reprezentanții grupului francez Naval Group vor găsi o soluție rapidă, astfel încât achiziția corvetelor de către partea română va fi dusă la bun sfârșit. „Am discutat și despre proiectele noastre de înzestrare. Sunt convins că vom reuși să depășim un proiect pe care acum îl avem la final și mai avem doar câteva clauze. Sunt convins că vom găsi o soluție rapidă pentru ca acest proiect al achiziției de corvete să poată merge mai departe. Credem că dialogul va fi și aici întărit între părțile contractante pentru a găsi o soluție rapidă, având în vedere și contextul urgenței geostrategice, a urgenței de înzestrare, cât și a nevoii de a continua parteneriatul nostru strategic la un nivel cât mai înalt, intensificat”, a afirmat Dîncu după întâlnirea cu ministrul francez al Forțelor Armate, Florence Parly.

Ministrul francez a precizat că industria Franței este angajată în întregime pentru a ajuta forțele armate române în procesul de modernizare. „Franța și industria sa sunt în întregime angajate pentru a ajuta forțele armate române să depășească o nouă etapă în procesul de modernizare, în special în problema corvetelor”, a afirmat Florence Parly.

Corvetele au dispărut din planul de achiziții al Armatei

Discuția aceasta a apărut după ce Franța s-a angajat să trimită trupe în România în contextul crizei din Ucraina. În plus, un document care prezenta planul de achiziții al Armatei române pentru perioada 2021-2030, semnat de Nicolae Ciucă pe vremea când era ministrul interimar al Apărării,  nu menționa nimic despre cumpărarea celor patru corvete Gowind 2500 de la compania franceze Naval Group, deși în 2019 s-a derulat procedura specifică de achiziție. Recent, Ministerul Apărării Naționale și-a exprimat „în mod ferm disponibilitatea de semnare” a acordului-cadru pentru cele patru corvete Gowind 2500 cu compania franceză Naval Group, implicată recent în criza submarinelor, se arată într-un răspuns transmis redacției G4Media.ro. Totuși, semnarea acordului-cadru trenează de mai bine de un an de la soluționarea unui litigiu în instanță cu compania rivală Damen, care a pierdut licitația.

În documentul semnat de Nicolae Ciucă se face referire la achiziția de transportoare blindate pentru trupe 8X8, de platforme de transport auto multifuncționale pe roți, de la Iveco Defense Vehicles S.p.a (Italia), la modernizarea și revitalizarea aeronavelor IAR-99, etc. Nimic despre corvete.

Publicația elenă Eikos.gr a scris anul trecut că România ar fi anulat contractul cu Naval Group, după ce compania franceză a pierdut contractul de submarine ce valora miliarde de euro, cu Australia, în urma semnării pactului AUKUS, împreună cu SUA și Marea Britanie.

Prin acest pact, Australia va primi submarine nucleare din partea SUA, net superioare celor convenționale promise de francezi, fapt ce a determinat autoritățile de la Canberra să renunțe la contractul cu Naval Group, declanșând astfel o criză diplomatică mondială pe tema submarinelor.

Grupul francez Naval Group urma să construiască cele patru corvete pentru Forțele Navale Române, după ce Romtehnica l-a declarat câștigător în iulie 2019.  Programul de achiziție se derulează în conformitate cu procedurile prevăzute de Hotărârea de Guvern nr. 48 din 2018 privind aprobarea circumstanţelor şi a procedurii specifice aferente programului esenţial de înzestrare ,,Corvetă multifuncţională”.

Francezii au avut oferta cea mai bună din punct de vedere financiar – în jur de 1,2 miliarde de euro, devansându-i pe olandezii de la Damen, care urmau să lucreze pe șantierul lor de la Galați, și pe italienii de la Fincantieri, care urmau să colaboreze cu șantierul naval Tulcea. Naval Group s-a înscris în cursa pentru contractul în care Ministerul Apărării Naționale a pus la bătaie 1,6 miliarde de euro, cu modelul de corvetă Gowind 2500, după ce în aprilie 2018 a semnat un parteneriat cu Șantierul Naval din Constanța, pentru a le putea construi acolo.

Olandezii au ținut proiectul pe loc

Compania olandeză Damen Schelde Naval Shipbuilding (SNS) BV a pierdut la Curtea de Apel procesul intentat Ministerului Apărării prin care cerea anularea procedurii de atribuire a contractului 1,2 miliarde de euro. Din acest motiv, Ministerul Apărării nu a putut semna contractul cu francezii de la Naval Group declarați câștigători. ”Decizia Curții de Apel București, pronunțată luni, 13 iulie, în dosarul nr. 21131/3/2019, reprezintă un pas major în clarificarea aspectelor legale referitoare la achiziția corvetelor multifuncționale. Înzestrarea Forțelor Navale Române cu nave moderne, care să contribuie la întărirea securității naționale ca stat riveran la Marea Neagră, reprezintă o prioritate pentru Ministerul Apărării Naționale. Precizăm că Ministerul Apărării Naționale va depune toate eforturile pentru finalizarea tuturor dosarelor aflate pe rolul instanțelor în conexiune cu acest program esențial de înzestrare, astfel încât procedura de achiziție să poată fi finalizată în cel mai scurt timp posibil, în condițiile legii, cu maximă transparență și cu protejarea intereselor esenţiale de securitate ale României”, susțin reprezentanții Ministerului Apărării. Conform acestora, în acest moment, pe rolul instanțelor de judecată sunt înregistrate în total trei dosare în care compania Damen Schelde Naval Shipbuilding (SNS) BV a formulat cereri în contradictoriu cu Guvernul României sau Ministerul Apărării Naționale, astfel: Dosarul nr. 4113/2/2019, aflat pe rolul Curții de Apel București – contestație atribuire Decizia 1026/26/06/2019 emisă de Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor. Acest dosar a fost suspendat până la soluționarea definitivă a dosarului 21131/3/2019. MApN a formulat, la data de 14 iulie 2020, cerere de repunere pe rol; Dosarul nr. 6869/2/2019, înregistrat la Curtea de Apel București, având ca obiect cererea formulată de Damen SNS BV pentru anulare act administrativ (adresa nr. A3/10084/28.10.2019). Prin Sentința nr. 558/08/07/2020, Curtea de Apel București a respins ca neîntemeiată acțiunea. Hotărârea instanței nu este încă motivată; Dosarul nr. 47/2/2020, aflat pe rolul Curții de Apel București, formulat de Damen SNS BV în contradictoriu cu Guvernul României, pentru anularea Hotărârii de Guvern nr. 48 din 2018 privind aprobarea circumstanţelor şi a procedurii specifice aferente programului esenţial de înzestrare ,,Corvetă multifuncţională”. În cauză, MApN a formulat cerere de intervenție principală. Primul termen de judecată a fost fixat la data de 22 septembrie 2020. După soluționarea definitivă a dosarelor menționate, Ministerul Apărării Naționale va avea temeiul legal pentru finalizarea procedurii de achiziție.

Compania olandeză Damen arată, într-un comunicat de presă, că ”va căuta în continuare o clarificare definitivă a suspiciunilor publice, a scurgerilor de informații clasificate și a controverselor nefondate din media”. Compania susține că a solicitat acces la documentația ofertelor pentru licitația privind corvetele, lucru care le-a fost refuzat, astfel că Damen a deschis și alte procese în justiție. „Neclaritatea privind corectitudinea procedurilor de licitație publică afectează reputația programelor de achiziții din România atât în țară, cât și în străinătate și este o consecință îngrijorătoare”, spunea compania Damen. Olandezii sunt proprietarii șantierului naval de la Galați și până de curând au administrat șantierul de la Mangalia, fostul Daewoo Mangalia Heavy Industries, aflat acum în proprietatea statului român.