Au fost desemnați laureații Premiului Nobel pentru Fizică

Premiul Nobel pentru Fizică 2023 a fost adjudecat de trei cercetători: Pierre Agostini, Ferenc Krausz și Anne L’Huillier. Anunțul a venit astăzi de la Academia Regală Suedeză de Științe.

Anul acesta Premiul Nobel pentru Fizică va reveni celor trei fizicieni: Pierre Agostini, Ferenc Krausz și Anne L’Huillier, „pentru metode experimentale care generează impulsuri de lumină de atosecunde pentru studiul dinamicii electronilor în materie”.

Academia Regală Suedeză de Științe a făcut anunțul astăzi și și-a motivat alegerea astfel: „Cei trei laureați ai Premiului Nobel pentru Fizică 2023 sunt recunoscuți pentru experimentele lor, care au oferit omenirii noi instrumente pentru explorarea lumii electronilor din interiorul atomilor și moleculelor. Pierre Agostini, Ferenc Krausz și Anne L’Huillier au demonstrat o modalitate de a crea impulsuri luminoase extrem de scurte, care pot fi folosite pentru a măsura procesele rapide în care electronii se deplasează sau își schimbă energia”.

De ce sunt importante cercetările celor trei laureați? Fiindcă, prin studiile lor, ei au facilitat accesul în lumea electronilor, pe care ochiul uman nu o poate observa în mod curent, dar care există dincolo de ceea ce vedem. Astfel, evenimentele în mișcare rapidă se contopesc unele cu altele atunci când sunt percepute de oameni, asemenea unui film format din imagini fixe dar care este perceput ca o mișcare continuă. Dacă dorim să investigăm astfel de evenimente foarte scurte, avem nevoie de o tehnologie specială. În lumea electronilor, schimbările au loc în câteva zecimi de atosecundă – o atosecundă este atât de scurtă încât într-o secundă se regăsesc tot atâtea atosecunde câte secunde au existat de la nașterea universului. Experimentele celor trei laureați au produs impulsuri de lumină atât de scurte încât sunt măsurate în atosecunde. Aceste impulsuri au oferit un fel de stop cadru asupra proceselor din interiorul atomilor și moleculelor.

Anne L’Huillier a fost prima care, în 1987, a descoperit că, atunci când a transmis lumină laser în infraroșu printr-un gaz nobil, au apărut mai multe tonuri diferite de lumină. Acestea sunt cauzate de lumina laser care interacționează cu atomii din gaz și care conferă unor electroni un plus de energie care este apoi emisă sub formă de lumină.

Pierre Agostini a reușit, în 2001, să producă și să analizeze o serie de impulsuri luminoase consecutive, în care fiecare impuls a durat doar 250 de atosecunde. Ferenc Krausz a lucrat, cam în aceeași perioadă cu Agostini, la un alt tip de experiment, care a făcut posibilă izolarea unui singur impuls luminos care a durat 650 de atosecunde. Așadar, fiecare dintre cei trei laureații de anul acesta au contribuit prin munca lor la investigarea unor procese extrem de rapide încât, până acum, erau imposibil de urmărit.