Directorul ADS, Florin Nicolae, omoară concurența cu arendele date Hidroelectrica și Transelectrica

Agenția Domeniilor Statului dorește să pună la dispoziția Hidroelectrica și Transelectrica terenuri degradate pentru dezvoltarea unor proiecte energetice verzi. Doar că acțiunea încalcă mai multe norme europene și legi românești.

Spre finalul lunii iulie, din acest an, directorul Agenției Domeniilor Statului, Florin Nicolae, și reprezentanții Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene au stabilit, într-o ședință, ce să facă cu enormele suprafețe de terenuri degradate aflate în proprietatea ADS și care nu pot să fie date în circuitul agricol. Chiar dacă nu există legislație pentru așa ceva, s-a stabilit că pe aceste suprafețe să se construiască ferme eoliene și/sau fotovoltaice cu ajutorul unor companii energetice. Și s-au gândit la două dintre ele: Hidroelectrica și Transelectrica, ambele deținute de statul român, prin Ministerul Energiei, și respectiv, Secretariatul General al Guvernului.

Nu conta că demersul încalcă niște norme europene privind concurența și ajutorul de stat și nici faptul că o alocare directă a terenurilor către anumite societăți este de natură a afecta negativ investitorii privați din domeniul energiei regenerabile și piața internă de energie în ansamblu, descurajând în acest fel investițiile. Florin Nicolae și partenerii săi s-au gândit să atragă finanțare prin Planul REPowerEu și să schimbe pur și simplu legea, astfel încât ADS să pună la dispoziția terenurile cui dorește. „Agenția Domeniilor Statului ar putea pune la dispoziția investitorilor, terenuri pe care să fie înființate capacități de producere a energiei din surse regenerabile. În prezent, legislația nu ne permite ca terenurile din administrarea ADS să fie folosite în acest scop. De aceea, ne concentrăm pe promovarea unui proiect de ordonanță prin care să amendăm Legea nr. 268/2001, astfel încât să creăm baza legală pentru ca terenuri din clasa a V-a de calitate, improprii pentru agricultură, neproductive, să fie direcționate către investiții în energie verde. Avem sprijin din partea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene pentru derularea unor astfel de proiecte energetice, care nu afectează terenurile bune pentru agricultură, bune pentru producerea hranei”, a declarat Nicolae.

Agenția Domeniilor Statului preconizează să dezvolte două proiecte, unul în Oltenia, în zona Piscul Sadova – Dăbuleni, iar celălalt în județul Constanța, la Grindul Chituc.

În Oltenia, este vizată realizarea unui parc fotovoltaic, cu o capacitate instalată de 1.500 MW. Producția anuală estimată este de aproximativ 2.160 GWh și o reducere a amprentei de carbon de 650.000 tone/an. Proiectul ar urma să se dezvolte pe o suprafață totală de 1.830 ha, din care zona de producere efectivă a energiei electrice din surse fotovoltaice să ocupe 1.790 ha. Proiectul este susținut de Agenția Domeniilor Statului în colaborare cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Energiei și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, alături de alți parteneri, precum Transelectrica și Hidroelectrica.

La Grindul Chituc, județul Constanța, Agenția Domeniilor Statului a identificat aproximativ 2.300 ha de terenuri degradate, ce nu pot fi folosite în scopuri agricole. În această zonă se are în vedere dezvoltarea unui parc eolian. Și acest proiect este susținut de Agenția Domeniilor Statului în colaborare cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Energiei și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Reacția regenerabililor

Investitorii privați din zona energiei regenerabile resping intențiile ADS. RPIA (Asociația „Romanian Photovoltaic Industry Association”), RWEA (Asociația Română pentru Energie Eoliană) și PATRES (Organizația Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România) reprezentând producători, dezvoltatori și prestatori de servicii și echipamente din sectorul energiei regenerabile, cu o putere totală instalată de aproximativ 5 GW, solicită autorităților asigurarea unor condiții de concurență echitabilă pentru toți dezvoltatorii de capacități de producere a energiei din surse regenerabile.

RPIA, RWEA și PATRES  susțin că o astfel de măsură trebuie să respecte principiul transparenței și al concurenței loiale, ceea ce implică organizarea unor licitații publice pentru atribuirea concesiunilor sau cel puțin definirea unor criterii de selecție clare și nediscriminatorii; o negociere directă între ADS și anumite companii selectate nu este în măsură să asigure astfel de condiții echitabile de concurență.

Modificările sugerate distorsionează concurența pe piața de energie, ca urmare a faptului că investitorii privați pot dezvolta proiecte doar pe suprafețe sub 50 de hectare, în baza interpretării restrictive a legii fondului funciar de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în timp ce ADS poate concesiona zone mult mai mari. În acest context, proiectul poate fi clasificat drept ajutor de stat, ceea ce implică notificarea în prealabil a Comisiei Europene. În caz contrar, există riscul deschiderii unei proceduri de investigare împotriva României pentru încălcarea normelor europene, dat fiind că, potrivit art. 107 din TFUE „sunt incompatibile cu piața internă ajutoarele acordate de state sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă, care denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi […]”

Nu în ultimul rând, propunerea ADS ridică semne de întrebare cu privire la modul în care aceste capacități vor fi integrate în rețeaua națională de transport a energiei electrice, având în vedere că nu există un plan pentru dezvoltarea infrastructurii necesare, iar parcurile eoliene și solare prezentate nu prevăd nicio soluție pentru stocarea energiei produse.

Adițional, asociațiile de profil critică lipsa de acces a operatorilor la Fondul de Modernizare, care ar trebui să sprijine tranziția energetică a României, prin prisma faptului că dezvoltatorii privați nu beneficiază de sprijin pentru integrarea stocării în proiectele lor. În pofida faptului că din punct de vedere legislativ, dezvoltatorii pot integra stocarea, costul este prohibitiv. Mai mult decât atât, mult așteptatul contract pentru diferență (CfD), care ar trebui să stimuleze investițiile în sursele regenerabile, nu include componenta de stocare.