Dovada că șefii ASF știau că lipsesc sute de milioane de lei din rezerva de daună a Euroins

ASF știa din ianuarie 2020 că lui Euroins îi lipsesc 205 milioane lei din rezerva de daună.

În ianuarie 2020 se încheia un control la Euroins, început în anul 2019, unde echipa de control a ASF a identificat 17 abateri grave. ASF ar fi trebuit să anunțe Parchetul, Oficiul împotriva spălării banii, ANAF-ul și sa retragă autorizația de funcționare a companiei Euroins.

Dar ce s-a întâmplat în realitate?

ASF a sesizat doar Oficiul împotriva spălării banilor și, nu în mod întâmplător, doar pe ei. Vom și explica de ce. Oficiul împotriva spălării banilor este în primele trei cele mai slabe instituții din România. Oamenii sunt numiți politic la toate nivelurile la acest Oficiu, despre care procurorii spun așa: “Toate rapoartele pe care ni le transmit cei de la Oficiul împotriva spălării banilor sunt varză! Nu exista niciun fir logic în faptele descrise și persoanele sau firmele implicate despre care ei ne scriu. Sunt atât de prost prezentate faptele, încât pur și simplu le scriu degeaba. Nu înțelegem de ce mai funcționează aceasta instituție!”

ASF a transmis informarea despre Euroins în 2020 DOAR la Oficiul împotriva spălării banilor, tocmai pentru că incompetența lor este proverbială și știau foarte bine că nu se va întâmpla absolut nimic dacă le trimit lor. Și au avut perfectă dreptate!

De ce nu au transmis în anul 2020 sesizări la Parchet sau ANAF?

De ce nu le-a retras temporar licența RCA celor de la Euroins, când societatea era semnificativ mai mică și nu avea cota de piața RCA de 35% ca în anul 2023? Euroins a mai avut retrasă licența RCA pentru o lună de zile, în urma cu aproximativ 10 ani, pentru probleme similare. În realitate, consiliul ASF a mimat faptul că a luat măsuri față de Euroins în ianuarie 2020, dar în realitate, a protejat compania de asigurări, ei încercând doar să se acopere cu hârtii. Amenzile aplicate pentru cele 17 fapte grave identificate au fost de râsul curcilor. Amenda aplicată de ASF pentru toate cele 17 fapte grave a reprezentat vânzările RCA ale firmei Euroins în mai puțin de o oră, iar sesizarea la Oficiul împotriva spălării banilor știau că e degeaba, dar așa puteau justifica: “Am luat măsuri față de Euroins! I-am amendat și am sesizat și alte instituții (despre care știau că nu fac absolut nimic).”

În decizia de sancționare nr. 199/20.02.2020, prin care ASF mângâia pe creștet compania Euroins, companie controlată de către magnatul sofiot Assen Milkov Christov, s-a constatat că firma de asigurări vindea hârtii RCA fără acoperire. Ca sa poți vinde asigurări RCA, ai nevoie de un anumit capital, niște rezerve de daună care garantează faptul că tu ca societate de asigurări, dispui de fondurile necesare ca să acoperi eventuale daune produse în urma polițelor RCA pe care le vinzi. ASF ar fi trebuit să verifice că Euroins și City Insurance vând polițe RCA doar în măsura capitalului de care dispun. Niciuna din societăți nu dispunea de fondurile necesare pentru a vinde milioane de polițe RCA anual, pentru că rezervele lor de daună (rezerve tehnice) erau insuficiente. Banii încasați de Euroins și City Insurance din vânzarea polițelor RCA erau scoși din România prin diverse contracte de reasigurare sau prin niște suveici financiare din firme din grupul lor, pe care incompetentul Oficiu împotriva spălării banilor ar fi trebuit să le verifice și să redacteze rapoarte de sesizare către DNA.

ASF, Oficiul împotriva spălării banilor, Euroins și City Insurance și-au dat mâna pe sub masă, iar rezultatul îl cunoaște întreaga Românie.

Euroins vindea polițe RCA pe care nu le putea acoperi în caz de daună

În decizia de sancționare nr. 199/20.02.2020 emisă de către ASF, una din cele 17 fapte era cu privire la subadecvarea rezervei de daună cu 205 milioane de lei. Practic, compania de asigurări vindea polițe RCA pe care nu le putea acoperi în caz de daună. Probabil vă întrebați dacă e o fapta gravă. Era deosebit de gravă!

Era în joc soarta a milioane de șoferi români, care circulau liniștiți în trafic, având în torpedoul mașinii polițe RCA emise de către Euroins, dar care erau, în realitate, doar hârtii tipărite, fără valoare. Polițele RCA emise de care Euroins și City Insurance aveau fix aceeași acoperire ca bancnotele din jocul Monopoly. Dacă ASF și-ar fi făcut treaba, ar fi trebuit ca doar pentru această faptă, care a pus în pericol milioane de români, să îi retragă temporar licența, până când societatea aducea înapoi în România banii scoși prin contractul lor de reasigurare, prin care 50% din sumele încasate erau cedate la un reasigurator. În procesul verbal scris de către echipa de control a ASF-ului scrie negru pe alb:
“”Potrivit testelor (run-off) efectuate, s-a constatat că valoarea rezervelor constituite la data de 31.12.2017 și 31.12.2018, nu a acoperit obligațiile (daune plătite și rezerve rămase în sold aferente polițelor pentru care s-a făcut calculul), astfel că, la data de 31.12.2017, subadecvarea brută a rezervei de daune (RBNS) este în valoare de 80.922.099 lei, cea mai mare subadecvare fiind înregistrată pentru clasa 10, respectiv o subadecvare de 142.746.842 lei, pentru restul claselor rezultând o supraadecvare, iar la data de 31.12.2018, subadecvarea este de aproximativ 134 milioane lei.

În timpul controlului, au fost prezentate echipei de control, testele de adecvare realizate de societate pentru rezervele constituite la data de 31.12.2016, 31.12.2017 și 31.12.2018 (ținând cont de plățile efectuate și rezerva de daună până la data de 30.09.2019).

În mod similar, testele efectuate de către societate, pentru toate perioadele menționate, indiferent de perioada de analiză a testului run-off, au arătat valori negative ale RBNS (analizat separat), dar și pentru RBNS + IBNR (analizate ca un tot inseparabil), astfel : subadecvare brută 99 milioane lei (netă 35 milioane lei) pentru data de 31.12.2016, subadecvare brută 81 milioane lei (netă 52 milioane lei) la data de 31.12.2017, respectiv suvadecvare brută de 25 milioane lei la data de 31.12.2018. Așa cum rezultă din procesul verbal, testul de run-off la data de 31.12.2017 a relevat, după un an de zile, o subadecvare a RBNS de 142 milioane lei. Ținând cont de evoluția plăților în 2 ani de zile după 2 ani de la constituirea rezervei, subadecvarea determinată pe baza datelor raportate de societate la ASF la 31.12.2019 a ajuns la valoarea de 205 milioane lei, respectiv un procent de 61%”.

De remarcat este faptul ca în interiorul consiliului ASF, taberele erau împărțite, și au început presiunile asupra membrilor necontrolați din cadrul consiliului ASF, astfel încât sancțiunea aplicată firmei Euroins să fie una simbolică.

Un singur membru din consiliul ASF a avut un moment de sinceritate, postând pe pagina sa de Facebook următorul mesaj, pe care câteva ore mai târziu l-a șters:

“Motivul din spatele campaniei de presă îl reprezintă faptul că am propus majorarea amenzii în Consiliul ASF, atunci când am discutat anul acesta raportul de control al societății, de la 500.000 lei la 1.000.000 lei. Am considerat că subadecvarea rezervelor de daună cu peste 100 milioane lei reprezintă o faptă gravă, lucru ilustrat și de faptul că această societate este campioana absolută la petiții. Propunerea mea nu a avut câștig de cauză în Consiliul ASF, dar se pare că a deranjat.”

Este vorba despre Ovidiu Wlassopol, fostul soț al baroanei PSD Olguța Vasilescu, membru neexecutiv al ASF. De ce la câteva ore după acest mesaj, Ovidiu Wlassopol șterge mesajul? Un lucru este evident: Euroins controla majoritatea membrilor din consiliul ASF. Astăzi, acei membri ai consiliului ASF ling clanțele ușilor Parlamentului României, dorind sa supravegheze piața de asigurări încă 4 ani, așa cum ne-au demonstrat deja ca sunt în stare. Cine sunt acești membri ai consiliului ASF?

Nicu Marcu – Președinte ASF, Doina Dascălu – Prim-vicepreședinte ASF, Cristian Roșu – vicepreședinte ASF, Daniel Ștefan Armeanu – vicepreședinte ASF, Gabriel Grădinescu – vicepreședinte, Jozsef Birtalan – membru neexecutiv al consiliului ASF, Ioan Gheorghe Țară – membru neexecutiv al consiliului ASF, Aura Gabriela Socol – membru neexecutiv al consiliului ASF și Ovidiu Răzvan Wlassopol – membru neexecutiv al consiliului ASF. Pentru aceasta supraveghere “performantă”, aceștia și-au acordat inclusiv “prime de performanță” echivalente cu un salariu. Spre exemplificare, Nicu Marcu, președintele ASF și-a acordat sieși o primă de performanță, în luna septembrie 2023, în cuantum de 16.000 de euro.