Prof.univ. dr. Daniel Coriu: În ultimul timp, am observat o degradare a relației pacient-medic

Președintele Colegiului Medicilor din România, prof. univ. dr. Daniel Coriu, ne răspunde mai multor întrebări legate de malpraxis, într-o perioadă când se observă o creștere a numărului acuzațiilor de malpraxis și o ”degradare a relației pacient-medic”.

Iată câteva idei esențiale:

*Medicul este fața vizibilă a sistemului medical, iar multe dintre neajunsurile sistemului se reflectă în interacțiunea cu pacienții.  

*E nevoie de o Lege modernă a malpraxisului medical.

*Se observă  o creștere a presiunii  psihologice asupra medicilor.  

– Cadrul legislativ actual nu reușește să satisfacă nevoile pacienților. Câte permise de liberă practică a retras Colegiul pentru erori medicale, în ultimii cinci ani?

În perioada 2015-2021, au fost analizate 971 de dosare disciplinare, iar medicii implicați au fost sancționați cu măsuri disciplinare, cum ar fi mustrare, avertisment, amendă sau vot de blam. Procentul de medici sancționați variază între 6,8% și 21% în perioada respectivă. În cadrul acestor analize, în cinci dintre cazuri, Comisia Superioară de Disciplină a decis suspendarea Avizului de Liberă Practică pentru medici. Este important de menționat că, anual, activitatea Comisiei Superioare de Disciplină a CMR este publicată pe website-ul organizației, astfel încât informațiile cu privire la sancțiunile și deciziile luate să fie accesibile publicului.

Există o confuzie pe care vreau să o clarific: CMR nu are competența de a judeca cazurile de malpraxis medical. Stabilirea malpraxisului este atributul unei comisii specializate, din cadrul Direcțiilor de Sănătate Publică, și serviciilor de medicină legală de la nivel teritorial, precum și al Institutului Național de Medicină Legală. CMR, prin intermediul Comisiilor de Disciplină Teritoriale și al Comisiei Superioare de Disciplină, are în responsabilitate analizarea cazurilor în care medicii încalcă codul deontologic și nu își îndeplinesc corespunzător datoria față de pacienți. Aceste analize se concentrează pe aspectele legate de etică și deontologie medicală, nu pe aspectele juridice ale malpraxisului.

Prin urmare, CMR nu are în analiză exemple de sesizări de malpraxis. 

Competențele medicilor legiști nu acoperă toate domeniile medicale, deoarece medicina legală nu poate fi o supra-specialitate

– De ce doriți să modificați Legea 96 privind răspunderea civilă pentru medici, în sensul ca verdictul de malpraxis să fie dat de un grup de experți în diverse specialități medicale, față de procedura actuală, potrivit căreia judecătorul se pronunță pe baza expertizei  Institutului Național de Medicină Legală?

Legea actuală privind malpraxisul medical este în vigoare de aproximativ două decenii. În această perioadă, s-a dovedit a fi ineficientă în multe privințe. Cadrul legislativ actual nu reușește să satisfacă nevoile pacienților, prin oferirea unei compensații adecvate în cazurile de prejudiciu cauzat de erorile medicale și, în același timp, nu asigură suficientă protecție pentru medici. Conform definiției sale, malpraxisul implică responsabilitatea civilă a personalului medical în cazul erorilor profesionale care cauzează prejudicii pacientului. În România, procesul civil funcționează cu dificultate, iar întârzierea în stabilirea malpraxisului, de către Institutul Național de Medicină Legală, se explică prin volumul mare de muncă cu care se confruntă persoanele responsabile. De asemenea, competențele medicilor legiști nu acoperă toate domeniile medicale, deoarece medicina legală nu poate fi o supra-specialitate. Pentru a facilita acest proces, propunem constituirea Corpului Experților Juridici Medicali, format din medici din toate specialitățile, acreditați de către Ministerul Justiției. Acești medici ar avea cunoștințe aprofundate atât în ceea ce privește practica medicală, cât și referitor la aspectele juridice și ar putea oferi expertiză medicală instanțelor civile, pentru a clarifica dacă este sau nu un caz de malpraxis. În medicină, este esențială prezența unor experți independenți, fiind singurul domeniu în care aceștia nu sunt prezenți.

– Ce aduce nou pentru pacient și pentru medic. Concret, în cazul tineri însărcinate de la Botoșani.

Modificările propuse în legislația privind malpraxisul medical aduc beneficii semnificative, atât pentru pacienți, cât și pentru medici. Aceste schimbări includ un proces mai rapid de soluționare a cazurilor de malpraxis, crearea unei polițe de malpraxis funcționale, pentru a compensa adecvat pacienții victime ale erorilor medicale și introducerea unei posibilități de înțelegere amiabilă între medic, societatea de asigurare și pacient. Această abordare amiabilă ar permite despăgubirea pacientului încă din faza de pre-litigiu, evitând-se astfel litigiile costisitoare și tensionate, în timp ce este asigurată protecția financiară și siguranța, pentru pacienți și medici. Discutăm despre schimbări generale și sistemice, care pot avea un impact pozitiv în gestionarea cazurilor de malpraxis medical, fără a intra în detalii specifice sau în aspecte care sunt în curs de anchetă.

Polița de asigurare de malpraxis, necesară în obținerea Avizului de Liberă Practică

– Ați propus modificarea poliței de malpraxis. Care sunt aceste modificări?  

Polița de asigurare de malpraxis reprezintă o cerință obligatorie pentru fiecare medic, necesară în obținerea Avizului de Liberă Practică. În fiecare an, încheiem astfel de polițe cu scopul de a ne proteja în eventualitatea unui caz de malpraxis, unde asiguratorul ar trebui să preia responsabilitatea financiară pentru despăgubirea unui pacient, în caz de prejudiciu cauzat de o eroare medicale. Cu toate acestea, este important de menționat că multe polițe de malpraxis conțin clauze de exonerare, iar majoritatea (90%) exclud daunele morale pentru pacienții care au suferit din cauza greșelilor medicale. Astfel, ele nu oferă medicului o protecție adecvată. Propunem adoptarea unui cadru normativ care să impună clauze obligatorii în polițele de malpraxis, astfel încât asigurătorii să preia efectiv răspunderea pentru despăgubirea materială și morală a pacienților care au suferit prejudicii, ca urmare a erorilor medicale. De asemenea, dorim să asigurăm că medicul nu rămâne singur în fața instanței, în cazurile de răspundere civilă delictuală, deoarece asigurătorul nu ar trebui să invoce clauze de exonerare pentru a evita responsabilitatea.

CMR nu judecă cazuri de malpraxis

– De ce durează ani la rând de la sesizarea de malpraxis până la finalizarea judecării în comisiile Colegiului Medicilor?

Putem să discutăm despre o eventuală durata prelungită a anchetelor disciplinare derulate de către comisiile de disciplină teritoriale, respectiv de către Comisia Superioară de Disciplină, CMR nejudecând cazuri de malpraxis. În cadrul investigațiilor disciplinare, pot exista cazuri în care se dorește clarificarea dacă o acțiune medicală a constituit o încălcare etică sau o potențială eroare medicală. Acest proces poate implica consultarea de experți medicali, adunarea de dovezi și analize detaliate, ceea ce poate prelungi durata procesului. De asemenea, contestațiile sau apelurile pot contribui și ele la întârzierea finalizării analizei. Este important de menționat că pentru cazurile specifice de malpraxis, care implică stabilirea vinovăției și acordarea de despăgubiri materiale, competența principală aparține altor entități: Comisiile de Malpraxis din cadrul Direcțiilor de Sănătate Publică (DSP), serviciile de medicină legală la nivel teritorial, respectiv Institutul Național de Medicină Legală.

– Domnule profesor, pare că numărul acuzațiilor de malpraxis sunt în creștere. De ce? 

Cu toate că, în percepția generală, numărul de acuzații de malpraxis pare a fi în creștere, este important să știm că nu dispunem de date exacte, provenite de la instanțele de judecată, care să confirme acest lucru. Această percepție poate avea multiple cauze, cum ar fi complexitatea diferitelor condiții medicale, variabilitatea răspunsului individual la tratament sau așteptările nerealiste ale pacienților. Totodată, creșterea accesului la informații medicale și la surse diverse de informare poate conduce la o conștientizare mai bună de către pacienți, cu privire la posibilele erori medicale, ceea ce poate influența numărul de acuzații de malpraxis. Este important să se efectueze cercetări și analize aprofundate pentru a înțelege cu mai multă claritate tendințele și cauzele din spatele creșterii percepute a acuzațiilor de malpraxis și pentru a identifica modalități eficiente de prevenire și gestionare a acestora.

E nevoie de empatie și respect reciproc

– De ce pare că încrederea pacientului în medic este în scădere?

Reconstruirea relației fundamentale dintre medici și pacienți, bazată pe încredere și respect reciproc, este o preocupare centrală pentru CMR. În ultimul timp, am observat o degradare a acestei relații, cauzată de mai mulți factori. Medicul este fața vizibilă a sistemului medical, iar multe din neajunsurile acestuia se reflectă în interacțiunea cu pacienții. Acest lucru poate crea tensiuni și deziluzii în rândul pacienților, deși este important de subliniat că există și cazuri individuale de lipsă de empatie și greșeli medicale majore, care pot afecta încrederea în medici. CMR a luat inițiative concrete pentru a reconstrui această relație esențială. În primul rând, am demarat un proces de reformă instituțională a CMR, care vizează modificări legislative cu scopul de a crea un mecanism transparent, coerent și echitabil pentru drepturile și responsabilitățile medicilor. Scopul acestei reforme este de a asigura un echilibru între drepturile și responsabilitățile medicilor în relația cu pacienții. În paralel, pentru a asigura respectarea eticii medicale, am implementat mecanisme eficiente de cercetare disciplinară pentru medicii care încalcă normele deontologice. Aceastea promovează responsabilitatea profesională și încurajează medicii să ofere îngrijire de cea mai înaltă calitate. De asemenea, am încurajat societățile profesionale să organizeze cursuri acreditate de către CMR, adaptate fiecărei specialități medicale, pentru a aborda particularitățile specifice ale fiecărui domeniu și pentru a se asigura că medicii sunt bine pregătiți și actualizați în ceea ce privește practica medicală. Prin aceste acțiuni concrete, CMR se angajează să promoveze o relație medic-pacient bazată pe încredere, empatie și respect reciproc, contribuind astfel la îmbunătățirea calității asistenței medicale din România.

– Există Asociația în Apărarea Medicilor (AAM), o formă de solidaritate a medicilor în fața acuzațiilor de malpraxis. Există asociații ale pacienților. Care sunt opiniile acestora vizavi de modificările pe care le propune CMR în privința malpraxisului?

În ultimul an, CMR a desfășurat șase dezbateri publice, în diverse orașe din țară, pentru a aborda problema gestionării greșelilor din sistemul medical românesc. Aceste dezbateri au reprezentat un efort semnificativ pentru a aduce în atenția publică chestiuni esențiale legate de calitatea asistenței medicale și relația crucială dintre medici și pacienți. La aceste evenimente, au participat medici, juriști, avocați și organizații de pacienți, și s-a ajuns la un consens important: este imperios necesară o Lege modernă a malpraxisului medical, care să răspundă atât nevoilor pacienților, cât și să ofere protecție medicilor.

Medicii se tem de potențialele conflicte litigioase

Printre problemele semnalate, se numără creșterea temerilor medicilor legate de potențiale conflicte litigioase și de presiunea psihologică tot mai accentuată sub care lucrează. Această presiune poate afecta negativ actul medical, deoarece medicii pot fi tentați să ia decizii mai degrabă în funcție de evitarea litigiilor, decât să aleagă cele mai bune opțiuni pentru pacient. Ignorarea acestor probleme ar putea avea consecințe grave, cum ar fi:

• medicina defensivă: deciziile medicale ar putea fi luate cu scopul de a minimiza riscul de conflicte litigioase, în loc să se concentreze pe ceea ce este cel mai bine pentru pacient. Astfel, se poate ajunge la evitarea acordării de sprijin pacienților cu risc ridicat, în detrimentul acordării îngrijirii medicale adecvate.
• deficit de resurse umane: specialitățile medicale cu un risc mai mare de conflicte litigioase, cum ar fi Anestezie și Terapie Intensivă, Chirurgia Cardio-vasculară, Ortopedie, Obstetrică-ginecologie și Neurochirurgie, pot suferi de lipsă de personal calificat, deoarece medicii tineri pot evita aceste specialități, din cauza presiunii și a riscurilor asociate;
• emigrarea medicilor: presiunea crescută și temerile legate de litigii pot contribui la emigrarea medicilor tineri și talentați, aceasta fiind o pierdere semnificativă de capital uman, pentru sistemul de sănătate.

Construirea unei legi a malpraxisului medical reprezintă, într-adevăr, un proiect social de mare urgență. Este esențial să se găsească un echilibru între drepturile și responsabilitățile medicilor și să se creeze un cadru legal care să ofere protecție pacienților, dar și să încurajeze practica medicală de calitate și încrederea între toate părțile implicate în sistem.