Modificări majore pe piața muncii. Un sfert din angajați ar schimba imediat jobul

Două studii recente arată că piața muncii în sectorul privat este dominată de insatisfacție profesională, preponderent concentrată către așteptările salariale ale angajaților și nivelul de flexibilitate al angajatorilor cu privire la programul de lucru.

Atât piața muncii la nivel global, cât și pe teritoriul țării noastre, se află la un moment de cotitură în ceea ce privește controlul pe care angajații îl resimt asupra propriului parcurs profesional.

Într-un context în care 35% dintre angajați sunt înclinați să părăsească locul lor de muncă actual în următoarele 12 luni, grupurile cele mai susceptibile de a face acest pas sunt membrii Generației Z (38%) și Millenials (37%). Două studii recente arată că piața muncii în sectorul privat este dominată de insatisfacție profesională, preponderent concentrată către așteptările salariale ale angajaților și nivelul de flexibilitate al angajatorilor cu privire la programul de lucru. În pofida faptului că mai bine de jumătate dintre angajatori se așteaptă ca încetinirea creșterii economice a țării și gradul ridicat de instabilitate să constrângă oamenii să își păstreze locul de muncă cu orice preț, angajații sunt radical mai încrezători în competitivitatea pieței muncii. Rezultatele studiilor recente arată o discrepanță vizibilă față de începutul pandemiei, când sentimentul dominant era că angajatorii dețineau un control puternic asupra pieței muncii.

Salariul este un factor hotărâtor în nivelul de satisfacție al angajaților

Aproape 40% dintre indivizii participanți la o investigație recentă realizată de o platformă cunoscută de recrutare din România au exprimat nemulțumire cu privire la nivelul salariului lor actual, în timp ce aproximativ jumătate dintre respondenți au afirmat că remunerația lor este acceptabilă, cu toate că ar putea fi mai bună. Numai 10% dintre cei implicați în studiu se declară complet mulțumiți de veniturile lor ca angajați. Acest sondaj a fost desfășurat în luna septembrie a anului curent (2023), pe un eșantion format din 1389 de persoane din România.

În ceea ce privește posibilitatea de a negocia un salariu mai bun, se pare că mulți dintre participanți nu văd acest lucru ca fiind o soluție viabilă. O fracțiune mică dintre aceștia cred că pot aduce argumente convingătoare pentru a obține majorările pe care le doresc.

Astfel, 42% dintre respondenți consideră că o discuție cu superiorul lor ar putea duce la o creștere salarială de cel mult 10%, în timp ce 37,7% cred că ar putea obține o majorare între 10% și 20%. Doar 13,1% au încredere că ar putea primi o majorare de până la 30%, iar 7,2% se așteaptă la creșteri mai semnificative.

„Mulți candidați se plâng de faptul că nu se descurcă în a negocia salariile lor și că discuțiile cu managerii le provoacă disconfort, atât în calitate de angajați, cât și în etapele finale ale procesului de recrutare. De exemplu, aproape jumătate dintre participanți au afirmat că, pe parcursul carierei lor, cele mai multe majorări salariale le-au fost acordate fără a le cere. 35,3% au primit majorări numai după ce au cerut, în timp ce pentru 16,6% este dificil să estimeze acest lucru”, a declarat Ana Călugăru, Head of Communications în cadrul platformei de recrutare care a condus investigația pe piața muncii.

Conform sondajului menționat anterior, 39,6% dintre respondenți nu au negociat salariul lor de la angajare. Atunci când doresc o creștere salarială, 54% dintre aceștia optează pentru abordarea tradițională, prezentând realizările lor profesionale recente direct superiorului. Aproape 15% declară direct că nu se simt motivați de nivelul actual al salariului. Doar 10% justifică cererea de creștere a salariului prin creșterea prețurilor din ultimul timp.

Angajatorii au devenit mult mai conștienți de valoarea lucrătorilor cu experiență

Potrivit studiului EY 2023 Work Reimagined Survey, principala preocupare a angajatorilor la nivel global a devenit atragerea și păstrarea talentelor.

În contrast, studiul scoate la iveală o discrepanță între așteptările și motivațiile angajaților și cele ale angajatorilor. Mai exact, 58% dintre angajatori cred că încetinirea creșterii economice ar reduce probabilitatea ca angajații să demisioneze, însă mai puțin de jumătate dintre angajați (adică 47%) sunt de acord cu acest scenariu, în timp ce 22% se opun acestui punct de vedere. Această situație poate duce la subestimarea continuă a mișcării de pe piața forței de muncă de către angajatori.

Spre comparație, imaginea era complet diferită acum trei ani, înainte de izbucnirea pandemiei. Atunci, 53% dintre respondenți credeau că angajatorii dețineau controlul asupra pieței muncii, iar numai 24% apreciau că angajații aveau influență. Astăzi, diferența s-a redus la 46% în favoarea angajatorilor, în timp ce angajații au crescut la 32%.

Claudia Sofianu, Partener și liderul departamentului Impozit pe venit și contribuții sociale al EY România, a subliniat: „Recunoaștem aceleași tensiuni în România, la fel ca în întreaga lume. Pe de o parte, angajatorii încearcă să găsească soluții prin experiență și consultări constante cu angajații lor, dar pe de altă parte, schimbările continue de pe piața muncii necesită atenție la nevoile angajaților și anticiparea schimbărilor priorităților acestora.”

84% dintre angajatori consideră că oferirea de flexibilitate va avea un impact pozitiv asupra capacității lor de a atrage talente, dar doar 63% dintre angajați sunt de acord cu acest lucru. Această discrepanță este mai pronunțată în cazul angajaților din domeniul cercetării, ale căror activități se desfășoară tradițional în birouri și sunt bazate pe analiză și expertiză în domeniu. Cu toate acestea, flexibilitatea în muncă a devenit o așteptare generală, mai ales pentru mai mult de o treime dintre talente, care doresc să lucreze în totalitate de la distanță.

Studiul este al patrulea dintr-o serie inițiată de EY și a inclus peste 17.000 de angajați și 1.575 de angajatori din 22 de țări și 25 de sectoare industriale la nivel global. Rezultatele arată că, în ciuda încetinirii economice, balanța puterii la locul de muncă rămâne în favoarea angajaților în 2023.