Pe contrasens cu propaganda

O premisă falsă duce de fiecare dată la o concluzie falsă, oricât de corect ar fi raționamentul.

De obicei așa se face manipularea, așa se dovedește și construiește „corectitudinea politică”, artizanii manipulării ascunzându-se în spatele corectitudinii raționamentului.
La fel se întâmplă și în cazul propagandei „războiului israelo-palestinian”.

De aceea hai să încercăm să punem corect datele problemei.
Palestina nu este un stat (cel puțin nu din punctul de vedere al Israelului);
Hamas nu este o armată (neaparținând unui stat);
Hamas este o grupare teroristă, adică un grup infracțional organizat.
Membrii Hamas au comis o crimă oribilă, un act de terorism, ucigând 1.500 de civili israelieni, printre care femei și copii;
8.300 de civili palestinieni au fost până acum „victime colaterale” ale intervenției armatei israeliene din ultimele 3 săptămâni din Fâșia Gaza.

Plecând de la aceste premize, ajungem la următoarea concluzie intermediară: Operațiunea armatei israeliene în Fâșia Gaza NU este un război, ci o operațiune antiteroristă. Nefiind război, nu sunt aplicabile regulile dreptului internațional public, fiindcă nu avem două state combatante și nici două armate care să se confrunte, ci o forță de ordine publică care luptă împotriva unei grupări infracționale organizate. Cu alte cuvinte, fiind o operațiune desfășurată de statul Israel pe teritoriul statului Israel, aceasta trebuie să fie fundamentată pe legile statului Israel. Și pe Carta  Drepturilor Omului, desigur.

Or, teza propagandei este cu totul alta, toți „deontologii” purtând la unison în gură cuvântul „război”. Ceea ce este absolut fals: este o minciună!
Or, cea mai ușoară cale de a demonstra absurdul propagandei este recurgerea la mecanismul logic al „reducerii la absurd”: să presupunem că în Sectorul 1 al Bucureștiului se înființează o organizație intitulată „Frontul de Eliberare al Sectorului 1” care câștigă și majoritatea în consiliul local (FES1). Această organizație are și o latură militant-militaristă, într-un cuvânt teroristă, care, în demența sa, ucide 1500 de cetățeni ai Sectorului 3, și ia 220 de ostatici. În fața acestei situații, Klaus Iohannis convoacă CSAT-ul și condamnă oribilele crime comise și declară război FES1, iar 3 săptămâni mai târziu, fără nicio hotărâre judecătorească, intră cu tancurile în Sectorul 1 pentru a-i ucide pe teroriști. 
A… și să nu uităm, în cele trei săptămâni, Iohannis bombardează fără încetare Sectorul 1, ucigând 8.300 de Sectoreni 1… dar care, potrivit propagandei celor din Sectorul 3, sunt și ei vinovați pentru că-i-ar fi votat și ascuns pe cei din Frontul de Eliberare al Sectorului 1… Are logică, nu?

Dacă am face apel la precedente istorice, rezultatele stau la fel de prost… căci în situația Israelului a mai fost acum vreo 24 de ani un stat al cărui nume îmi e și frică să-l pronunț… mda, Serbia! Serbia care a avut un grup infracțional organizat, niște teroriști, care se intitulau „Armata de Eliberare din Kosovo” (UCK)… iar președintele țării care se lupta cu acești teroriști era… Slobodan Milosevici! Restul poveștii îl știți nu se potrivește deloc cu deznodământul previzibil al „războiului israelo-palestinian”.

În aceste condiții se pun două întrebări, care ar putea pune în discuție statutul Israelului de „stat de drept”, „democrație” și „parte a lumii civilizate”:
Cum pot fi „lichidați” teroriștii, membrii grupării infracționale organizate, fără un proces prealabil, fără să fie dovediți vinovați dincolo de orice dubiu? 
Cum pot fi justificate cele peste 8.300 de victime civile „colaterale” ce au căzut până acum în timpul acestei operațiuni antiteroriste?

La prima întrebare nici nu mai încercăm să dăm un răspuns. Vom folosi doar teza propagandei „teroriștii vor fi urmăriți până la ultimul și vor avea aceeași soartă ca și naziștii”… ok! Dar naziștii au fost judecați la Nurnberg, nu? Deci nu merge comparația.

Iar la cea de-a doua întrebare, orice răspuns am da, ar fi cumplit de „incorect politic”. Ce pot spune este doar că sângele nu spală sânge, ci cheamă la și mai mult sânge vărsat; răul mai mare nu îndreaptă răul mai mic; barbaria nu justifică barbaria.

Toate astea sunt complet ignorate de propagandă.
DAR NU ȘI DE OPINIA PUBLICĂ INTERNAȚIONALĂ. BA NICI MĂCAR  DE CEA PALESTINIANĂ care, în procent de peste 50% nu mai susține intervenția armată în Gaza, procent care s-a inversat în mai puțin de o săptămână!

De aceea sunt mainifestații peste tot… poate nu doar pentru nevinovații civili care mor în acest „război” în ambele tabere, cât și pentru cinismul și impertinența propagandei care denaturează și deformează și cele mai evidente realități.

Dar mai ales, acesta este motivul pentru care Turcia este de facto în afara NATO, iar SUA este ca și scoasă din Orientul Mijlociu. 
Ba mai mult, dacă cei 1200 km de front din Ucraina nu au fost suficienți pentru declanșarea unui conflict global, iată că cei 40 de km de gard ai Fâșiei Gaza pot fi suficienți pentru a provoca un conflict cel puțin regional.
 
Dar despre astea vom vorbi altă dată, până atunci vă las (pe contrasens) cu propaganda!