Hipertensiunea, o boală cu tratament pe viață!
Hipertensiunea este o problemă majoră de sănătate și pentru a evita complicațiile, tratamentul nu trebuie întrerupt, subliniază prof. univ. dr. Dragoș Vinereanu, șeful secției de cardiologie din cadrul Spitalului Universitar de Urgență București.
Tratamentul în hipertensiune nu se întrerupe chiar dacă valorile se normalizează,deoarece hipertensiunea se reglează în urma tratamentului și în absența acestuia automat tensiunea va crește. Deşi tratamentul medicamentos este cel mai bun instrument împotriva hipertensiunii, un recent raport al Organizației Mondiale a Sănătății subliniază că echilibrarea stilului de viaţă poate fi considerată ca „terapie adjuvantă” la medicamentele antihipertensive.
Consumul de sare, renunțarea la fumat, reducerea efortului fizic, adică prin modificarea radicală a stilului de viață poți să nu ajungi la medicamente. Dacă ai ajuns la tratament, de obicei, trebuie menținut toată viața. Foarte rar mai poți să-l întrerupi, spune prof. univ. dr. Dragoș Vinereanu.
Hipertensiunea se definește prin creșterea presiunii sângelui peste limita normală.
Tratamentul are ca scop scăderea valorilor tensiunii arteriale la un nivel de siguranță. Se consideră hipertensiune valori mai mari sau egale cu 140/90 mmHg. Valori considerate normale sunt 120-129/80-84 mmHg. Între 130-139 și 85-89 mmHg se consideră tensiune arterială normal-înaltă.
Simptome
Durere frontală, amețeli, țiuituri în urechi (acufene), musculițe în fața ochilor, toate reprezintă simptome care apar deja la tensiuni mari. Foarte rar, la tensiuni de 15, 16 mmHg apar simptome. Deoarece nu-și controlează tensiunea, sunt multe persoane care sunt hipertensive de mulți ani și nu știu.
Este știut că hipertensiunea este punctul de plecare spre multe complicații majore: cardiopatie ischemică – infarct miocardic, insuficiență cardiacă, accidente vasculare, insuficiență renală cronică etc.
Un studiu realizat la George Institute for Global Health şi Universitatea din New South Wales arată că scăderea tensiunii arteriale la vârsta înaintată ar putea contribui la reducerea riscului de demenţă.
Factori de risc
Hipertensiunea are vreo 200 de factori de risc. Unii sunt modificabili, alți sunt nemodificabili. În prima categorie sunt factorii care țin de stilul de viață: fumat, stres, consum excesiv de alcool, sedentarism, obezitate, dietă dezechilibrată etc. Factorii nemodificabili sunt ”moștenirea de familie”, vârsta și sexul. Astfel, hipertensiunea este mai frecventă după vârsta de 40 de ani, mai ales la bărbați. După instalarea menopauzei, se pare că riscul de hipertensiune se egalizează între sexe.
În repetate rânduri, prof univ. dr. Vinereanu a atras atenția asupra faptului că ”vedem tot mai multe cazuri de hipertensiune la vârstă adultă tânără. La 35-45 de ani, oamenii nu cred că sunt la risc și nu știu că, de obicei, hipertensiunea nu prezintă simptome. În consecință, nu se tratează și se ajunge direct la evenimente severe, cum ar fi infarctul miocardic sau accident vascular cerebral”.