S-a calculat cât va costa modernizarea căii ferate București Nord-Jilava-Giurgiu-Frontieră
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii anunţă deschiderea procedurii de transparenţă decizională a procesului de elaborare a unui act normativ ce privește linia ferată de la București la Giurgiu.
Linia de cale ferată București Nord – Jilava – Giurgiu Nord – Giurgiu Nord Frontieră este parte a rețelei TEN-T Comprehensive (rețeaua TEN-T- globală sau extinsă) și este amplasată pe ruta fostului coridor IX Pan -European. Aceasta este o linie importantă care face legătura între Coridorul Rhin – Dunăre (fostul Coridor IV) și țările din sud-estul Europei (Bulgaria, Grecia, Turcia), prin traversarea Dunării pe Podul Prieteniei, în sectorul de graniță dintre România și Bulgaria. Linia de cale ferată București Nord – Giurgiu Nord este prima linie înființată în România.
Proiectul „Modernizarea infrastructurii de cale ferată dintre stațiile C.F. București Nord – Jilava – Giurgiu Nord – Giurgiu Nord Frontieră” face parte din Master Planul General de Transport al României (MPGT), aprobat de Guvernul României prin H.G. nr. 666/2016, cu modificările ulterioare. Realizarea şi derularea acestui proiect revine Companiei Naţionale de Căi Ferate „C.F.R.”-SA, prin Sucursala Regională de Căi Ferate București, care este beneficiarul și gestionarul investiției.
În prezent se află în execuție Lotul 1 al liniei București Nord – Giurgiu Nord Frontieră între km 18+180 (capătul Y al stației Vidra) și km 30+200 (capătul Y al stației Comana), prin proiectul “Modernizarea Liniei C.F. București Nord – Jilava – Giurgiu Nord – Giurgiu Nord Frontieră Lot 1: „Redeschiderea Circulației Feroviare pe Pod Peste Râul Argeș, între Vidra și Comana.
Prin prezentul act normativ, se propune aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Modernizarea infrastructurii de cale ferată dintre stațiile C.F. București Nord – Jilava – Giurgiu Nord – Giurgiu Nord Frontieră”, lucrare de utilitate publică de interes național, prevăzuţi în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Valoarea totală a investiției este de 2.891.566 mii lei.
Finanțarea obiectivului de investiții se realizează din Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility – CEF) din anvelopa Fondului de Coeziune, de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, din veniturile proprii ale Companiei Naţionale de Căi Ferate „C.F.R.” – S.A, precum și din alte surse legal constituite, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.
Suma totală estimată pe anii 2023-2027 de 2.891.566 mii lei, respectiv suma de 0,00 mii lei pentru anul 2023, se încadrează în prevederile bugetare aferente Ministerului Transporturilor și Infrastructurii pentru obiectivele de investiții cu finanțare externă nerambursabilă și în indicatorii tehnico-economici ai fiecărui proiect în parte.
Situația actuală
Realizarea şi derularea acestui proiect revine Companiei Naţionale de Căi Ferate „C.F.R.”-SA, prin Sucursala Regională de Căi Ferate București, care este beneficiarul și gestionarul investiției.
Linia de cale ferată București – Giurgiu este primul traseu de cale ferată construit în România, făcând abstracție de liniile construite anterior în timpul Imperiului Habsburgic (din 1867 Austro – Ungaria) și Imperiului Otoman, care astăzi se află pe teritoriul României, a fost inaugurată în octombrie 1869 și nu a fost electrificată.
Calea ferată București Progresu – Giurgiu străbate Câmpia Română prin două județe, Ilfov și Giurgiu fiind compusă din 2 linii:
- linia 103 Progresu – Jilava – Giurgiu Oraș în lungimea de 61,911 km
- linia 106A Giurgiu Nord – Frontiera Ruse în lungimea de 5,656 km
Starea tehnică a liniei este precară, linia fiind închisă circulației trenurilor din anul 2005, după căderea podului de la Grădiștea. Astfel, începând cu acel an și până în prezent, atât trenurile de călători, cât și cele de marfă, au fost deviate pe ruta București Nord – Videle – Giurgiu Nord – Giurgiu Nord Frontieră. O primă consecință a închiderii acestei linii este faptul că localitățile de pe linia 103 Jilava – Giurgiu, din anul 2005 și până în prezent, nu mai dispun de o conexiune feroviară către Municipiul București, precum și faptul că trenurile fiind deviate (București Nord – Videle – Giurgiu Nord – Giurgiu Nord Frontieră – 119,4 km), cu destinații în centrul, nordul și estul țării ocolesc zilnic aproximativ 30 km.
În prezent, se află în execuție Lotul 1 al liniei București Nord – Giurgiu Nord Frontieră între km 18+180 (capătul Y al stației Vidra) și km 30+200 (capătul Y al stației Comana), prin proiectul “Modernizarea Liniei C.F. București Nord – Jilava – Giurgiu Nord – Giurgiu Nord Frontieră Lot 1: „Redeschiderea Circulației Feroviare pe Pod Peste Râul Argeș, între Vidra și Comana.
Pe linia București Progresu – Giurgiu Nord Frontieră / Giurgiu Oraș, pe traseul ce urmează a fi modernizat, sunt amplasate 11 puncte de secționare:
- 6 stații c.f.: București Progresu, Jilava, Mihai Bravu, Frătești, Giurgiu Nord, Giurgiu Oraș
- 4 halte de mișcare: Vidra, Grădiștea, Comana, Băneasa Giurgiu
- 1 ramificație: Ram.2 Jilava
- 4 puncte de oprire: Sintești, Vlad Țepeș, Tabanu, Daia
Stadiul tehnic actual al liniei de cale ferată:
- Existența unor neregularități la traseul în plan (frânturi) numai la capetele aparatelor de cale. În secțiune transversală, profilul căii nu este bine definit. Nu se poate identifica pe teren marginea platformei c.f.”;
- Șina prezintă defecte în special pe suprafața de rulare: știrbituri, bavurări, patinări și desprinderi de material. Există porțiuni de traseu unde șina prezintă uzuri verticale foarte mari. Multe dintre traversele de beton prezintă fisuri, pe zona centrală, la partea superioară;
- Pe linia directă, prisma de piatră spartă este colmatată în bază, pe celelalte linii din stații fiind colmatată în întregime. Există porțiuni în care traversele sunt dezgolite de piatră spartă. Vegetația este prezentă la marginea prismei de piatră spartă, dar și între lini;
- Toate trecerile la nivel au dalele de beton degradate și necesită înlocuire;
- Lucrările de artă, poduri și podețe prezintă degradări: ale betonului cadrelor la intrados și la partea inferioară cu armături la vedere, ale betonului de la aripi, fisuri și armături la vedere, ale betonului timpanelor, precum și lipsa parapetelor de protecție, lipsa scărilor pe taluz;
- Lucrările de construcții civile: clădirile de călători, clădirile CED, peroanele și pasarelele prezintă degradări funcționale și ale structurii și nu corespund normelor aflate în vigoare;
- Instalațiile de tip CED (centralizare electrodinamica) sunt uzate din punct de vedere moral și fizic, majoritatea fiind instalate după anul 1975;
- Instalația de bloc de linie automat BLA este scoasă din funcție între stațiile Jilava-Vidra, Vidra-Grădiștea, Grădiștea-Comana, Comana-Mihai Bravu, Mihai Bravu-Băneasa Giurgiu, Băneasa, Giurgiu-Daia, Daia-Frățești.
În aceste condiții de degradare accelerată, există riscul apariției unor deranjamente care pot afecta siguranța circulației cu consecințe catastrofale.
Pentru modernizarea căii ferate se va avea în vedere:
- Modernizarea tehnică şi funcţională a infrastructurii feroviare şi a suprastructurii, inclusiv a sistemelor de telecomunicaţii;
- Actualizarea tehnică şi funcţională trebuie să îndeplinească toate cerinţele relevante de interoperabilitate a infrastructurii feroviare;
- Electrificarea liniilor de cale ferată;
- Asigurarea interoperabilităţii prin adoptarea următorilor parametri:
- Sarcina maximă pe osie: 25 t;
- Lungimea trenului: 750 m;
- Ecartament nominal: 1435 mm;
Lungimea utilă a peronului: 150 – 200 m.
- Implementarea ERTMS;
- Viteza maximă de proiectare pentru trenurile de marfă: 100 Km/h.
În vederea realizării investiţiei, principalele lucrări prevăzute vizează:
- Lucrări de consolidări ale terasamentului în zonele cu puncte periculoase;
- Modernizarea trecerilor la nivel existente și înființarea unei treceri noi la nivel în zona Daia, precum și înființarea punctului de oprire Daia;
- Construcții civile în stații;
- Modernizări peroane existente, peroane noi, treceri pietonale noi, refugii pe peroane și copertine; asigurarea iluminatului peroanelor;
- Dublarea liniei între Daia și Frătești și renunțarea la halta de mișcare Daia;
- Lucrări de artă: reparații și înlocuiri de poduri, podețe, pasaje, construirea unui viaduct în Daia, cu o lungime de 323 m;
- Înființarea substațiilor de tracțiune Jilava și Frătești;
- Înlocuirea instalațiilor de centralizare existente cu Instalații de centralizare electronică (CE) și bloc de linie automat integrat (BLAI) si introducerea sistemului ERTMS bazat pe ETCS nivel 2 și GSM-R;
- Electrificarea liniilor de cale ferată Chiajna cap Y – Giurgiu Nord Frontiera, Progresu – Jilava, Giurgiu Nord -Giurgiu Oraș;
- Sisteme de îmbunătățire a conectivității ecologice și sisteme de alertare a animalelor; gard de protecție pentru mamifere și panouri anticoliziune pentru speciile de păsări; lucrări de defrișare zone împădurite, sistem de protecție împotriva zgomotului montat pe traversă și panouri fonoabsorbante; perdele naturale de protecție împotriva înzăpezirii; gestionarea deșeurilor și monitorizare;
- Înființare district LC în stația c.f. Giurgiu oraș;
- Înființare districte linii în stațiile Jilava și Băneasa Giurgiu.
Scopul investiției vizează creşterea atractivităţii și competitivităţii transportului feroviar prin îmbunătăţirea calităţii serviciilor concomitent cu îmbunătăţirea siguranţei în exploatare.
Obiectivele preconizate sunt următoarele:
- reducerea timpului de călătorie prin creșterea vitezei de circulație;
- îmbunătățirea condițiilor de siguranță a traficului feroviar;
- îmbunătățirea confortului în timpul călătoriei, concomitent cu reducerea emisiilor de poluanți și impactul negativ asupra mediului;
- atragerea călătorilor și a transportatorilor de mărfuri, de la traficul auto către traficul feroviar, pe ruta c.f. București Nord – Jilava – Giurgiu Nord – Giurgiu Nord Frontieră.
De asemenea, dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport feroviar este unul din obiectivele specifice ale strategiilor de dezvoltare a județelor pe teritoriul cărora se află traseul de cale ferată, respectiv Județul Ilfov și Județul Giurgiu, care va conduce la:
- asigurarea unui grad de mobilitate și accesibilitate ridicat pentru rezidenții și mediul de afaceri din județul Ilfov;
- creșterea atractivității și accesibilității municipiului Giurgiu, prin dezvoltarea mobilității și conectivității populației, bunurilor și serviciilor conexe în vederea promovării dezvoltării durabile;
- atragerea de investitori și capital în vederea dezvoltării mediului de afaceri, având în vedere că în municipiul Giurgiu se desfășoară activități economice în Parcul industrial și tehnologic – Giurgiu Nord, în Centrul de Afaceri Transfrontalier Danubius, dar și în hub-ul trimodal High Performance Green Port – „Portul verde și de înaltă performanță „.