Va fi pus în valoare „Valul Roman” de la Galaţi, fortificaţia de 25 km care se vede din spațiu

După foarte mulți ani de indiferență a autorităților gălățene față de vestigiile romane din zona Galațiului, unde în secolele II-III dHr a existat o puternică așezare romană, va fi pus în valoare „Valul Roman”, fortificația care apăra așezarea romană.

Primarul comunei Tulucești, Petrică Bratu, a anunțat că va fi pus în valoare „Valul Roman”, fortificația cu dimensiuni impresionante care străbate și teritoriul acestei localități situate în Lunca Prutului, la 15 kilometri de Galați.

Pe teritoriul Tuluceștiului se află zona de agrement din Pădurea Gârboavele, administrată de Consiliul Județean Galați, în care există Grădina Zoologică, un parc de aventură, un muzeu al satului și mai multe complexuri de agrement.

În 2019, comuna Tulucești a obținut statutul de stațiune turistică de interes local, iar datorită acestui statut poate atrage finanțări europene pentru dezvoltarea unor obiective turistice, unul dintre acestea fiind punerea în valoare a „Valului Roman” care străbate localitatea.

„Valul Roman a adus greutate în obținerea statutului de stațiune turistică de interes local. O să-l punem în valoare, am discutat și cu conducerea Consiliului Județean. Sunt linii de finanțare, prin Programul Operațional Regional sau prin Programul Transfrontalier România – Republica Moldova. Să vedem cine aplică, comuna Tulucești sau Consiliul Județean Galați”, a declarat primarul Petrică Bratu.

„Valul Roman”, o fortificație pe 25 km, pentru construirea căreia romanii au săptat 1.800.000 de metri cubi de pământ

„Valul Roman”, fortificaţie cu o lungime de aproximativ 25 de kilometri care înconjoară Galaţiul pe la sud, vest şi nord, a fost construit pe vremea Împăratului Hadrian şi a fost refăcut în vremea lui Constantin cel Mare.

Rolul acestei fortificaţii era de a apăra de năvălirile popoarelor barbare „capul de pod” al stăpânirii romane la nord de Dunăre, aşezarea de la Bărboşi-Tirighina. Adică teritoriul Galaţiului de astăzi. „Prata”, cum denumeau romanii teritoriul din interiorul unei fortificaţii, era zona în care erau desfăşurate activităţile economice ce asigurau traiul celor din aşezare, cultura cerealelor, păstoritul, pescuitul, meşteşugurile.

Aşezarea romană de la Bărboşi era formată din câteva mii de locuitori, militari şi civili. Era condusă de cinci magistraţi, dintre care unul era primar ales pe cinci ani. Aşezarea era şi un puternic centru economic, în peste o sută de locaţii din Moldova fiind găsite fragmente de amfore identice cu cele găsite în patru depozite cu amfore cu cereale şi ulei descoperite în cartierul Dunărea din Galați.

La Bărboşi se afla şi o parte din flota Legiunii Flavia Classis Moesica, legiune de navigaţie a armatei romane. „

„Valul Roman” ocolea aşezarea de la Bărboşi-Tirighina la o distanţă de 15 km și se întindea de la Siret la Prut. Aşa că „prata” avea o întindere foarte mare. Traseul „Valului” este un arc de cerc, de la malul Siretului, din zona satului Traian, spre zona comunei Odaia Manolache,  apoi spre Tuluceşti si mai departe la Prut.

Fortificaţia „închidea” zona dintre Siret şi Prut şi era continuată pe teritoriul Basarabiei si Ucrainei de astăzi, de un alt val, care se întindea până la Marea Neagră.

Soldaţii romani au mutat din loc 1.800.000 de metri cubi de pământ

Dimensiunile sale erau impresionante. Fortificaţia era formată la exterior dintr-un şanţ de apărare, care avea lăţimea de 16 metri şi adâncimea de 5 metri.

Şanţul era urmat la interior de valul de pământ cu înălţimea de 5 metri. Pentru construirea acestei fortificaţii, de la Siret la Prut, soldaţii romani au săpat şi au mutat din loc 1.800.000 de metri cubi de pământ.

Şanţul adânc de 5 metri avea fiecare taluz format din câte două pante foarte abrupte. Valul de pământ era construit pe o palisadă, un parapet din stâlpi de lemn cu înălţimea de 4-5 metri.

Pentru că terenul era nisipos, pentru a asigura soliditatea „valului”, romanii au adus argilă şi au îngropat stâlpii în argila bătută cu maiurile. Apoi, pe palisada de lemn a fost construit valul de pământ. A fost o muncă titanică, pentru că această construcţie a fost realizată pe o distanţă de 25 km, de la Siret la Prut.

O fortificaţie greu de trecut de hoardele barbare care încercau să atace așezarea romană

În construirea „Valului Roman” a fost folosită o tehnică ce nu a mai fost întâlnită la alte fortificaţii romane, o tehnică cu totul nouă, necunoscută până acum la alte fortificaţii de acest gen. Prin construcţie şi prin dimensiunile sale, fortificaţia era greu de trecut de hoardele barbare.

Barbarii veneau în masă, cu tot cu familii, cu căruţe, cu turmele de animale, cu toată avuţia lor, iar când ajungeau la „Valul Roman” nu mai puteau să treacă de acesta, pentru că lăţimea şanţului, de 16 metri, adâncimea de 5 metri, pantele foarte abrupte, plus cealaltă pantă abruptă, a valului, erau imposibil de escaladat.

„Valul Roman”, vizibil pe „Google Earth”

De-a lungul veacurilor, şanţul de apărare s-a colmatat, malurile s-au teşit, iar valul de pământ a fost distrus de eroziune şi de circulaţia căruţelor, dar „Valul Roman” este încă vizibil în geografia locului.

După ce în 1956 a fost construit Poligonul de la Smârdan, valul de pământ a fost străbătut şi de tancuri. Liderii Tratatului de la Varşovia voiau să construiască pe val o cale ferată, pentru transportarea echipamentelor militare.

Deși a fost afectat, relieful „Valului Roman” se vede din spaţiu, traseul său fiind vizibil pe aplicaţia „Google Earth”. Dacă de la satul Traian şi până la unitatea militară a Poligonului de la Smârdan peste val este suprapus un drum de căruţe, relieful „Valului Roman” se vede foarte bine, pe „Google Earth” în zona de la nord-est de unitatea militară şi satul Odaia Manolache. Este o formă de relief ce străbate zona de la sud-vest către nord-est, distinctă în relieful zonei, cu văi şi coaste de deal orientate pe direcţia nord-sud.

 „Valul Roman” se vede şi în zona dintre Odaia Manolache şi Tuluceşti, pe câmpurile de la sud de Pădurea Gârboavele. Pe această porţiune, relieful valului se vede ca o urmă distinctă, de culoare deschisă. Traseul „Valului Roman” intersectează şoseaua în apropierea drumului de acces către Pădurea Gârboavele.

În continuare, „Valul Roman” coboară spre Tuluceşti, dispărând în viile de la marginea localității. Pe porţiunea de la Tuluceşti până la malul Prutului, traseul „Valului Roman” nu mai este vizibil, pentru că a fost distrus la lucrările de desecare din anii ’60.