România riscă condamnarea de Curtea Europeană de Justiție pentru închiderea Haldei Sidex prin „autocimentare”?

Închiderea Haldei de Zgură de la Combinatul din Galați prin „autocimentare”, adică abandonarea haldei în ploi și zăpezi, fără nicio măsură de ecologizare, ar putea fi unul din motivele condamnării României de Curtea Europeană de Justiție (CJUE) pe 14 decembrie.

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a declarat, marţi, că România riscă să fie condamnată de Curtea Europeană de Justiţie pe 14 decembrie pentru neînchiderea unor depozite de deşeuri, în cea mai mare parte industriale, menţionând că, în prezent, 31 din aceste depozite se află în această situaţie.

„Din păcate, există încă depozite, unele dintre ele unde depozitarea este de acum 30 de ani. Sunt moşteniri de la industria comunistă de cele mai multe ori, că vorbim de Combinatul chimic de la Bacău, că vorbim despre rafinăriile din judeţul Prahova, că vorbim despre Combinatul siderurgic de la Galaţi. Sunt multe astfel de situaţii din cauza cărora, pe 14 decembrie, România riscă să fie condamnată de Curtea Europeană de Justiţie”, a declarat ministrul Mediului.

Halda de Zgură de la Galați se întinde pe 110 hectare și are înălțimea de 50 de metri.
Halda de Zgură a Combinatului Siderurgic „Liberty” din Galați, fostul „Sidex” este o nouă formă de relief apărută în apropierea Galațiului după construirea combinatului, în anii 60.

În prezent, e formată din 54 de milioane de tone de zgură de oțelărie și furnal, rezultată din procesele tehnologice de la combinat. Se întinde pe 110 hectare și are înălțimea maximă de 50 de metri.

Halda ar fi trebuit să fie închisă încă din 2014 prin ecologizare, adică prin acoperire cu un strat de pământ fertil, care să fie cultivat cu vegetație.

Închiderea haldei a fost tergiversată și a ajuns pe lista celor 68 de depozite neînchise pentru care statul român a fost condamnat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în 2018, pentru neîndeplinirea obligației asumate ca stat membru al UE, de a le închide până în 2014.

Agenția de Protecția Mediului Galați a aprobat închiderea Haldei prin „autocimentare”, adică abandonare în ploi și zăpezi
Anul trecut, administrația Combinatului Siderurgic „Liberty” a cerut aprobarea Agenției de Protecția Mediului (APM) Galați pentru închiderea Haldei și, în urma unui studiu realizat la comanda Combinatului „Liberty” de către Institutul de Studii și Proiectări Energetice (ISPE) București, dintre cele 4 variante, printre care era și ecologizarea, a fost aleasă metoda cea mai ieftină, „autocimentarea” sub acțiunea ploilor și zăpezilor.

Costurile operațiunilor de închidere a Haldei de Zgură sunt suportate de Combinatul „Liberty”. Pe 11 martie 2022, APM Galați a organizat la „Clubul Liberty” din Galați dezbaterea publică a Raportului de Impact asupra Mediului al Proiectului „Închidere depozit de deşeuri nepericuloase Halda de Zgură din cadrul Liberty Galaţi SA şi Stabilizare mal drept curs de apă Mălina”.

Raportul de 247 de pagini a fost realizat la comanda Combinatului „Liberty” de către ISPE București. În urma dezbaterii, specialiștii agenției au avut unele observații și Combinatul „Liberty” a depus Raportul revizuit nr 68/19.04.2021, realizat tot de ISPE.

În ambele variante ale raportului, specialiștii ISPE au prezentat patru „alternative rezonabile”. Acestea sunt: „Alternativa 1” – Închidere conform Ordinului 757 din 26 noiembrie 2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor emis de Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor; „Alternativa 2” – Închidere prin autocimentarea stratului superficial de zgură; „Alternativa 3” – Închidere prin acoperire cu un strat de pământ; „Alternativa 4” – Închidere prin utilizarea pentru acoperire a unei soluţii de polimer/răşină.

În raportul scris, dar și la dezbaterea publică, reprezentanții ISPE s-au pronunțat cu fermitate pentru respingerea alternativei 3 care prevedea închiderea prin acoperirea cu un strat de pământ fertil, susținând aplicarea „Alternativei 2 – autocimentarea”, ce presupune doar o nivelare în pante a zonelor abrupte și abandonarea muntelui de zgură pentru ca sub acțiunea ploilor să se formeze o crustă pe suprafața haldei.

„Procesul de autoîntărire l-am descoperit făcând concret vizite în șantier, pe zona Haldei de Zgură și constatând că acolo unde nu s-a mai lucrat cu utilaje vreme de două luni, practic, a căpătat o crustă, a devenit un pseudo-ciment. Deci, practic, nu mai apare spulberarea. Am reprodus acest fenomen în laborator și am constatat că în jur de două luni este suficient ca, udând această zgură cu apă, să constați că îți apare această autocimentare. Cam ăsta este motivul pentru care am promovat soluția”, a declarat la dezbaterea publică Sebastian Săcuiu, șeful Secției Ingineria Mediului din cadrul ISPE.
„Dacă nimerim o perioadă secetoasă, aceste suprafețe vor fi udate cu cisterne”!
Este foarte „ingenioasă” și soluția propusă de specialiștii de la ISPE București pentru „autocimentarea” haldei în condițiile reducerii precipitațiilor din cauza schimbărilor climatice. Se va aștepta ca ploile să determine formarea crustei pe suprafața haldei, iar dacă nu vor fi suficiente precipitații se va interveni cu apă adusă în cisterne .

„Dacă regimul precipitațiilor e slab, nimerim o perioadă secetoasă, aceste suprafețe vor fi udate cu cisterne, cu aspersoare, astfel încât într-o primă fază să fie împiedicat procesul de spulberare și într-o a doua fază, realizarea autoîntăririi pe care o preconizăm”, a mai spus șeful Secției Ingineria Mediului de la ISPE.

Soluție tehnică ridicolă. Halda se află sub ploi și zăpezi din anii 60 și nu s-a „autocimentat”, praful de zgură poluând localitățile din zonă
Cu siguranță că specialiștii de la ISPE București au recomandat varianta cea mai convenabilă pentru Combinatul „Liberty”, care a comandat și a plătit studiul ISPE. Varianta 2, ecologizarea zonei costă 3,6 milioane euro, „autocimentarea” costă doar 2,25 milioane euro.

Iată și care sunt costurile celor patru metode:

„Alternativa 1”, închiderea haldei conform ordinului 757/2004 a Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor, costă 39,53 milioane euro. Această metodă este aplicabilă în special în cazul închiderii unei vechi gropi de deșeuri menajere, la care e necesară construirea unor rețele de captare a gazelor și levigatului și a unui un strat de pământ de 85 cm pentru stabilizare, un strat de impermeabilizare și un strat 15 cm de pământ fertil.

„Alternativa 2”- „autocimentare”, costă 2,25 milioane euro, acești bani fiind cheltuiți în principal pentru crearea, în zonele abrupte, a unor pante în raport 1/3, pentru stabilizarea taluzelor.

„Alternativa 3”, acoperire cu strat de pământ fertil de 15 cm ar costa 3,6 milioane euro, costurile fiind generate de transportul pământului.

Închiderea Haldei de Zgură de la Combinatul din Galați prin „autocimentare”, adică abandonarea haldei în ploi și zăpezi, fără nicio măsură de ecologizare, ar putea fi unul din motivele condamnării României de Curtea Europeană de Justiție (CJUE) pe 14 decembrie.

Compoziția chimică a haldei: 26.000.000 de tone de var nestins, plus oxizi de potasiu, magneziu, fosfor, aluminiu, fier, mangan…
Potrivit datelor din Raportul de impact asupra mediului, referitor la închiderea haldei, zgura este formată din 12 compuși chimici. Cel mai important dintre aceștia este „oxidul de calciu” (CaO), care reprezintă 49,06% din masa de zgură.

Alți compuși importanți sunt „oxidul de fier III” (Fe2 O3), ce reprezintă 21,5% din masa de zgură, „dioxidul de siliciu” (Si O2), conținut în procent de 8%, „alumina” (Al2 O3) cu conținut de 2,96%, „oxidul de magneziu” (MgO) cu conținut de 2,83%, „oxidul de mangan” – 1,94%, „pentoxidul de fosfor” (P2 O5) – 1,63%. Cu conținuturi de sub 1% sunt „oxidul de sodiu” (Na2O), „oxidul de potasiu” (K2O), „oxidul de crom III” (Cr2 O3) și „dioxidul de titan” (Ti O2).

Aproape jumătate din cantitatea de zgură este reprezentată de „oxidul de calciu”, care în literatura de specialitate este prezentat în modul următor: „Oxidul de calciu (varul nestins, varul ars) se prezintă sub formă de pulbere de culoare albă, care cu apa reacționează energic, efervescent cu degajare de căldură formându-se hidroxid de calciu (varul stins)”. Așadar, din cantitatea totală de 54.000.000 de tone de zgură, aproximativ 26.460.000 tone este „var nestins”.

Din moment ce în cei cinzeci de ani de când există halda nu au fost accidente provocate de compoziția chimică a zgurii, probabil că nu există un risc iminent, dar în privința efectelor păstrării pe termen lung a acestui colos de steril, care generează praf într-o zonă locuită, ar trebui să se pronunțe experții în sănătate.