Produsele tradiționale, în vitrină la Bruxelles. La evenimente sunt trendy „Vitello Tonnato” și „Turkey Wellington”

Ne lăudăm cu mâncărurile noastre tradiționale la Bruxelles și facem eforturi pentru recunoașterea în UE a unor produse tradiționale românești, dar la evenimente organizate de instituțiile publice, meniul e compus, de obicei, din feluri de mâncare sofisticate.

În prezent, România are 13 „produse tradiționale românești” recunoscute la nivelul Uniunii Europene, ultimul produs intrat în acest club select fiind „Salinate de Turda”.

Pe 3 noiembrie 2023, Comisia Europeană a aprobat adăugarea produsului românesc din carne de porc afumată „Salinate de Turda” în Registrul Indicațiilor Geografice Protejate (IGP). „Salinate de Turda” desemnează un produs afumat și uscat din carne de porc, obținut din ceafă, cotlet, piept și pulpă de porc, care sunt sărate în saramură naturală combinată cu un amestec de condimente, zaharuri si culturi lactice, maturate timp de 5-7 zile, afumate cu lemn de esență tare și supuse apoi unui proces de maturare-uscare timp de 20-28 de zile.

Noul produs se adaugă pe lista celor care au obținut deja standardul „IGP”, respectiv „Magiunul de prune de Topoloveni”, „Salamul de Sibiu”, „Novacul afumat din Țara Bârsei”, „Scrumbia afumată de Dunăre”, „Telemeaua de Sibiu”, „Cârnații de Pleșcoi”, „Cașcavalul de Săveni”, „Salata cu icre de știucă de Tulcea”, „Telemeaua de Ibănești”, „Salata tradițională cu icre de crap”, „Plăcinta dobrogeană” și „Pita de Pecica”.

Pentru certificarea la Bruxelles a fiecăruia din aceste produse a fost o veritabilă luptă prin care să fie demonstrate calitățile unice ale acestor tradiții gastronomice românești.

Pe de altă parte, gastronomia tradițională românească, indiferent dacă ne referim la gastronomia din Maramureș, Nordul Moldovei, Banat, Oltenia sau Dobrogea, are sute de feluri de mâncare care îi cuceresc pe occidentalii care ne vizitează țara.

Dar în pofida acestor tradiții culinare pe care le descoperim și noi la fiecare vacanță în Maramureș, în Nordul Moldovei, în Deltă sau în Banat și care încep să câștige standardul „IGP” la Bruxelles și în opțiunile străinilor, mâncărurile tradiționale românești sunt evitate în meniurile de catering de la evenimentele oficiale, multe dintre acestea organizate pe bani publici.

„Vitello Tonnato”, „Turkey Wellington”, „Vol au vent”, „Betroot & Cream cheese” și „Cup Halloumi & Red Pepper Skewers”

La majoritatea evenimentelor oficiale organizate de instituții publice, mândria cu care ne lăudăm produsele tradiționale recunoscute la Bruxelles pălește în fața felurilor de mâncare sofisticate, cu denumiri inedite, deseori chiar misterioase, care ridică standardul de lux al evenimentului.

Nu vorbim de evenimentele corporate, organizate de companii private, ci la evenimente organizate de instituții de stat, bugetate din bani publici și de la care ne-am aștepta la o mai mare apetență la propriu și la figurat față de tradițiile gastronomice românești.

Spre exemplu, Universitatea „Dunărea de Jos”, care este universitate de stat, a organizat pe 17 – 18 noiembrie, o conferință în domeniul arhitecturii navale, la care au fost invitați 80 de participanți.

Prin procedura de achiziție nr 34.023/09.11.2023 pentru „Servicii de servire masă și coffee – break” a fost pusă condiția ca prânzul și cina să fie servite la un restaurant situat la maximum 1,5 km de locul în care are loc conferința, dar a fost impusă și componența meniului la prânz și cină, aproape în exclusivitate fiind vorba de de feluri de mâncare sofisticate.

Trebuie să remarcăm că din anii 60-70, la Universitatea din Galați a funcționat  singura Facultate de Chimie Alimentară din țară, la care au fost pregătiți inginerii din industria alimentară, iar sub titulatura de acum, Facultatea de Știința și Ingineria Alimentelor, cercetătorii acestei facultăți au obținut rezultate importante în inventarea unor produse alimentare care au două principale calități, sunt „bio”, dar sunt și tradiționale.

În aceste condiții, ne-am fi așteptat ca și gastronomia românească să dețină un procent minoritar, poate chiar de 10 – 15%, în meniul conferinței navaliștilor, pentru că era o oportunitate de promovare a tradițiilor românești și printre  specialiștii din străinătate care au participat la conferință. Reportajele lui Charlie Ottley, promovate la BBC, sunt dovada că străinii vor să ne cunoască tradițiile.

Prin „Caietul de sarcini privind achiziția de Servicii de organizare a Conferinței Galați Naval Architecture GNA 2023”, aprobat de rectorul universității, prof. dr. ing. Lucian Georgescu, sunt menționate cu mare precizie meniurile la cele patru momente gastronomice.

Pe lista felurilor de mâncare se află „Vitello Tonnato”, mâncare tradițională din nordul Italiei, preparat din carne de vițel feliată, rece, servit cu un sos pe bază de maioneză, aromat cu ton, hamsii și capere, dar și „Turkey Wellington”, piept de curcan cu prosciutto, ciuperci, ceapă și cașcaval învelit în foetaj.

Au fost comandate și trei feluri de „Vol au vent”, printre care „Vol au vent cu Ricotta” și Vol au Vent cu Gorgonzola”. „Vol au vent” sau „bouchée mignonne” sunt mici coji cilindrice din aluat foietaj care după coacere se umplu cu diferite creme sau compoziții de legume, brânzeturi, carne, pește sau fructe de mare. Numele lor s-ar traduce „duse de vânt” deoarece sunt foarte ușoare și delicate.

Pe lista felurilor de mâncare comandate au mai fost „Betroot & Cream cheese”, „File de șalău Lemmon Pfeffer”, „Cup Halloumi & Red Pepper Skewers”, la garnituri – salate au fost „Risotto cu sfeclă și parmezan” și „Salată Waldorf” (țelină verde Apio, țelină rădăcină, mere, struguri).

La deserturi, în loc de tradiționala „plăcintă dobrogeană” sau celebrii „papanași” au fost „Mousse cu cremă și ciocolată” și „Minitarte cu mascarpone”.

Cateringul, o afacere cu viitorul asigurat

A devenit un fapt obișnuit ca la evenimentele corporate, conferințe, întâlniri de afaceri, expoziții, lansări, aniversări, participanții să ia masa împreună pentru a se cunoaște mai bine, să schimbe idei, să discute de spre oportunități de colaborare.

În acest context, cateringul s-a dezvoltat ca o afacere cu viitorul asigurat. Au apărut și la noi „cateringul industrial”, adică gătirea, porționarea, furnizarea și debarasarea de preparate culinare în cantități mari, destinate școlilor, spitalelor, închisorilor, armatei, cantinelor etc, dar și „cateringul de transport”, care presupune prepararea, porționarea, furnizarea și debarasarea de preparate alimentare destinate în special companiilor aeriene și companiilor de navigație pasageri, adică nave de croazieră.

A luat amploare și „cateringul comercial”, contractat cu prilejul organizării unor evenimente, precum conferința la care ne-am referit. Cateringul comercial a introdus și o diversificare a ofertei gastronomice, pentru ca în competiția de piață furnizorii de catering să își adapteze serviciile la exigențele clienților.

Tot la catering comercial se înscrie și distribirea de mâncare la domiciliu care a luat amploare în ultimii ani. La acest capitol, se pare că au șanse mai mari în lupta cu „pizza” și „shaorma” și felurile de mâncare tradiționale, care ocupă un loc semnificativ în opțiunile clienților.