Învățământul dual, încotro?

Undeva prin 2012, Stelian Fedorca încerca să pună pe picioare un proiect de învățământ dual, o formă de școală profesională în directă legătură cu mediul economic și cu tinerii din învățământul obligatoriu. Ziarul Puterea a stat de vorbă cu Stelian Fedorca despre ceea ce a vrut să facă în 2012, până unde a ajuns proiectul său și cum s-a ales praful de proiectul inițial, iar acum, la Educație, se vorbește din nou de sistemul dual.

De curând, un secretar de stat în Ministerul Educației, Sorin Ion, propunea ca până în 2029, tot ce înseamnă învățământ tehnologic în România să se desfășoare în sistem dual. Sublim, dar mult prea românește făcut, mai ales că domnul respectiv propune, în acest scop, cum e obiceiul la români, să se mai înființeze o „Comisie pentru Tranziția către Învățământul Dual, a cărei metodologie de organizare și funcționare să fie aprobată prin ordin de ministru al ME, în termen de șase luni, bla, bla, bla”. Puțin știu, însă, că părintele învățământului dual în România a încercat să pună pe picioare acest tip de învățământ încă din 2012, el a fost tot subsecretar de stat, prof. Stelian Fedorca, fost președinte al Autorității pentru Învățământ Dual (oficial Autoritatea Națională pentru Formarea Profesională Inițială în Sistem Dual din România), actualmente președintele Fundației Progres prin Educație. Proiectul pilot a funcționat până prin 2018, când totul a trecut la Ministerul Educație și s-a ales praful. Ziarul Puterea.ro a stat de vorbă cu profesorul Fedorca pentru a afla ce a vrut să facă, ce a reușit și de ce are nevoie România de învățământul dual?

ANFPISDR, o autoritate utilă învățământului dual, dar trasă pe linie moartă

„În 2012, eram secretar de stat (în Ministerul Educație – n.r.), când am aflat că există sistemul dual ca formă de învățământ. Atunci au venit niște agenți economici la minister pentru a face un parteneriat cu statul și a crea învățământ dual de stat, cu sprijinul lor. Ei erau dispuși chiar să construiască o școală privată în învățământ dual/profesional. Le-am acordat tot sprijinul, i-am ajutat să obțină personalitate juridică și uite așa a fost creată prima școală în sistem dual/profesională și unica din România, la Brașov, care există și astăzi – Școala Profesională Germană Kronstadt. A fost un program pilot în 2012, am învățat și noi din experiență, ce merge, ce nu merge și ce trebuie îmbunătățit. Astfel, în 2014, deja, la școala respectivă, când se dădea examen de admitere exista concurență mare, erau 7 elevi pe un loc, iar cine nu era admis la acestă școală profesională, era redistribuit prin sistemul computerizat la un liceu”, povestește Stelian Fedorca. Profesorul a dorit să înființeze cinci asemenea școli în cinci județe, a contribuit la modificare legislației în 2017 pentru a permite lansarea învățământului dual în România și a înființat Autoritatea Națională pentru Formarea Profesională Inițială în Sistem Dual din România. Totul părea să meargă bine, însă, în 2018, ANFPISDR s-a desființat, nu atât fizic, cât mai degrabă moral, în sensul că ANFPISDR a trecut de la premier în subordinea Ministerului Educației, la Direcția Generală, unde ANFPISDR a devenit ca și inexistentă.

În prezent, Fedorca lucrează la un proiect de sistem dual în mediul privat. „Încerc să fac în privat, ceea ce am încercat pe linie publică și nu am reușit, fiindcă nu am găsit înțelegere din partea autorităților pentru acest demers. Deocamdată sunt în pregătiri, caut soluții și să atrag un fond de investiții.”

Învățământul dual diferă de cel profesional organizat în liceele tehnologice

„Nu pot spune neapărat că mi-a pus cineva bețe în roate cu intenție, ci, pur și simplu, a fost o lipsă de înțelegere și viziune a celor din minister asupra a ceea ce înseamnă învățământul dual. Singurul secret al acestui învățământ este asocierea celor care au aceleași interese din punct de vedere al forței de muncă pe diverse domenii”, mai spune dl. Fedorca. Firesc, multă lume se întreabă care este valoarea învățământului dual dacă avem licee tehnologice. La acestă întrebare, dl. Fedorca ne-a răspuns: „Școala profesională în cadrul unui liceu tehnologic nu este același lucru, da, și acolo se face practică, dar nu e aceeași cultură organizațională, același ambient. În învățământul profesional din licee nu există predictibilitate. Anul acesta mi se cere un număr de elevi pentru x meserie, anul viitor s-ar putea să numai am același număr de elevi și atunci conducerile școlilor nu agreează asta, fiindcă se schimbă normele, numărul de ore de predare. La profesională sunt mai puține ore de matematică, de limba română, de geografie și profesorii nu-și fac norma de 18 ore de predare și trebuie să meargă la mai multe școli să predea. E o chestiune administrativă care încurcă, de aceea trebuie creat un sistem de învățământ dual, de sine stătător, în parteneriat cu agenții economici direct interesați de forța de muncă. Lumea se cramponează de faptul că nu sunt multe ore teoretice la învățământul dual, dar partea de teorie se poate face la locul de practică, ori esențială la școlile profesionale este tocmai practica. Totul pleacă, însă, de la înțelegerea subiectului – învățământ dual, despre ce este vorba și cât de important este”, mai spune Stelian Fedorca.

Învățământul în sistem dual ar rezolva problema lipsei de profesioniști de pe piața forței de muncă

Stelian Fedorca a reușit la Școala Profesională Germană Kronstadt din Brașov să creeze o școală căutată și astăzi de elevii care vor să aibă o meserie, care au șanse de a fi angajați imediat după finalizarea studiilor profesionale. De asemenea, în perioada 2012-2018, datorită inițiativei profesorului Fedorca, la Timișoara, Sibiu, Satu Mare și Alba-Iulia au fost create clase în sistem dual în învățământul public de stat, care colaborau cu cei de la Continental, Mercedes, cu o fabrică de mobilă sau alte companii direct interesate să formeze forță de muncă nouă. „Învățământul în sistem dual ar rezolva problema lipsei de profesioniști de pe piața forței de muncă din România. Dacă proiectul meu ar fi mers mai departe puteam să atragem fonduri pentru Strategia Dunării, dar așa, a murit”, explică profesorul Stelian Fedorca. Acum, Fedorca spune că singura școală profesională care mai funcționează bine, în afară de Școala Profesională Germană din Brașov, mai este doar UCECOM Spiru Haret, „elevii de acolo au o rată de angajare de 90%, fiindcă seamănă bine cu ceea ce se dorește prin sistemul dual” și cam atât.