PNRR pe energie are mari întârzieri! Riscăm să pierdem sute de milioane de euro
Un document elaborat de Curtea de Conturi ne prezintă situația deloc roză în ce privește respectarea PNRR pe energie.
Curtea de Conturi susține că există mari întârzieri în ce privește implementarea unei măsuri din PNRR pe energie și că există riscul pierderii fondurilor nerambursabile alocate în acest sens, dar și a țintei stabilite prin Planul Național de Redresare și Reziliență al României.
PNRR, în baza prevederilor Regulamentului CE nr. 241/2021, propune 6 reforme și 5 tipuri principale de investiții și prevede o alocare în sectorul energiei de 1,62 miliarde euro, perioada de implementare fiind stabilită până în august 2026.
La nivel național, potrivit HG nr. 316/2021,funcția de coordonator de reforme și/sau investiții, responsabil de implementarea reformelor și/sau investițiilor aferente componentei energie a Planului Național de Redresare și Reziliență este îndeplinită de Ministerul Energiei, se arată în Auditul performanței privind „Energia din surse regenerabile și contribuția la asigurarea independenței energetice”, document elaborat de Curtea de Conturi.
Pentru realizarea reformelor și investițiilor asumate/propuse prin PNRR, Ministerul Energiei a lansat în martie 2022, în cadrul măsurii Investiții 1-Sprijinirea investiţiilor în noi capacităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie eoliană și solară, cu sau fără instalații de stocare integrate (RES), procedura de ofertare concurențială pentru selecția proiectelor, obiectivul acestei măsuri fiind instalarea și punerea în funcțiune a 950 MW în noi capacități de producere a energiei din surse de energie eoliană și solară, cu sau fără instalații de stocare integrate, cu termen de implementare până cel tarziu în trimestrulII 2024.
Bugetul alocat Măsurii de investiții I.1 este de 595.010.000 euro, compus din 457.700.000 euro fonduri europene nerambursabile asigurate prin PNRR și fonduri naționale de 137.310.000 euro, solicitanții putând depune oferte până la data de 22.06.2022. Până la termenul limită de depunere a proiectelor, au fost depuse 744 proiecte, din care 21 au fost retrase/respinse.
Au fost constatate întârzieri în procesul de evaluare al proiectelor depuse
Au fost constatate întârzieri în procesul de evaluare al proiectelor depuse, astfel, deși de la data închiderii apelului (22.06.2022) a trecut peste un an, toate cele 723 proiecte depuse se află în proces de evaluare (4.707,99 MW), fiind transmise până la 25.07.2023 decizii de acceptare pentru precontractare pentru un număr de 171 proiecte (1.280,87 MW).
Totodată, s-a constatat faptul că printre criteriile schemei de ajutor de stat, care au stat la baza selecției proiectelor de investiții, nu a fost stabilit și cela amplasamentului viitoarelor capacități de producere a energiei. Acesta era necesar a fi stabilit, prin raportare la capacitatea disponibilă de racordare la rețeaua electrică de transport, întrucât în zona Dobrogea și în Banat, la momentul actual nu se mai pot instala noi capacități de producere.
Astfel, din puterea instalată a celor 723 proiecte depuse în cadrul măsurii I.1, de 4.707,99MW, auditul a constatat faptul că au fost depuse proiecte și pentru aceste zone.
Având în vedere ritmul actual de implementare a măsurii I.1 precum și faptul că a mai rămas doar 1 an până la termenul de instalare și punere în funcțiune a proiectelor având o capacitate de producere a energiei din surse regenerabile de950 MW, există riscul neimplementării proiectelor până în trimestrul II 2024 și al pierderii fondurilor nerambursabile alocate în acest sens, dar și a țintei stabilite prin PNRR.
Cauzele care au generat întârzieri
Principalele cauze care au generat întârzieri în derularea programului constau în personalul insuficient raportat la volumul de date și informații ce necesită a fi procesate, precum și lipsa avizului tehnic de racordare (ATR)pentru proiectele depuse, document obligatoriu pentru semnarea contractelor.
Efectul neimplementării în timp util conduce, pe de o parte la neîndeplinirea obiectivelor asumate de România prin PNRR și pierderea fondurilor nerambursabile alocate în acest sens, iar pe de altă parte, la nepunerea în funcțiune de noi capacități de producție energie electrică din surse regenerabile.