Ungurii au refăcut calculele! ”România nu este înaintea noastră din punct de vedere economic”

România nu a depăşit Ungaria în ceea ce priveşte creşterea economică în termeni de paritate a puterii de cumpărare în 2022 – reiese din calculele Institutului Nézőpont.

Presa a relatat în ultima vreme, în mod repetat, despre datele recente ale Eurostat, care arată că, în 2022, PIB-ul pe cap de locuitor al Ungariei, calculat după paritatea puterii de cumpărare, a fost de 76,6% comparativ cu media UE, în timp ce în cazul României acest procent este de 76,7%, se arată într-un într-un comunicat al Agenţiei ungare de presă MTI.

Economiştii Institutului Nézőpont au investigat dacă este adevărat că România a devansat Ungaria din punct de vedere economic. „Pe baza datelor Eurostat, răspunsul este simplu: nu” – se precizează în comunicat. PIB-ul României calculat la cursul de schimb al pieţei este de 286 de miliarde de euro, de 1,7 ori mai mare decât cel al Ungariei, de 169 de miliarde de euro, în timp ce populaţia României (19 milioane de locuitori) este dublă faţă de cea a Ungariei (9,6 milioane de locuitori). PIB-ul pe cap de locuitor la rata de schimb a pieţei este de 17.400 de euro în Ungaria şi de 15.000 de euro în România.

08:00, 25.10.2024 • OPINII

Cât mai poate suporta România?

09:03, 01.09.2024 • ECONOMIE

Situație ciudată în economia României: creștere economică modestă, dar încasările guvernamentale din impozitul pe profit au crescut semnificativ

Avantajul României

Avantajul României – demonstrat de Eurostat – se datorează doar ponderării parităţii puterii de cumpărare. Începând din 2010, datoria publică a României raportată la PIB a crescut de la 29% la 47,2%, în timp ce datoria publică a Ungariei raportată la PIB a avut o tendinţă descendentă în ultimul deceniu, scăzând de la 80%, în 2010 la 73,9 %, într-o perioadă în care Ungaria a reuşit să menţină rata de creştere economică. Institutul Nézőpont a explicat: PIB-ul este, într-adevăr, un indicator important pentru determinarea performanţei economice, dar poate induce în eroare dacă tragem concluzii elocvente doar pe baza acestuia, deoarece indicatorul nu măsoară nici dezvoltarea şi nici prosperitatea. Pentru aproape jumătate din români (47,9%) ar însemna o dificultate finanţarea unei cheltuieli neprevăzute, în timp ce doar o treime dintre maghiari (33,9%) s-ar confrunta în mod similar cu o astfel de situaţie. În plus, vecina de la sud-est a Ungariei a înregistrat o deteriorare a acestui indicatror, în perioada 2010-2021, care a crescut de la 44,8% la 47,9%.

În schimb, Ungaria a reuşit în decursul unui deceniu să reducă acest raport de la 73,9% în 2010 la 33,9%, adică aproximativ la jumătate.

Condiții proaste în România

Potrivit Institutului Nézőpont, 21,2% din populaţia României locuieşte încă în gospodării din care lipsesc cada, duşul şi toaleta, în timp ce în Ungaria această proporţie este de 1,5%, identică cu media UE. România este caracterizată în continuare de o rată relativ ridicată a şomajului şi o rată scăzută a ocupării forţei de muncă – se precizează în comunicat. Rata de ocupare a forţei de muncă la persoanele cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani este de 68,5%, mult sub cea a Ungariei, de 80,2%. Rata şomajului arată o imagine similară: România a reuşit să reducă şomajul de la 9% la 5,6% din 2010 încoace, în timp ce în Ungaria rata a scăzut de la 10,8% în 2010 la 3,6% în 2022, o scădere de două ori mai mare – se mai arată în comunicat.