De-ale Puterii: România deblochează schema de sprijin pentru industria cinematografică

Comunicatul de presă din data de 8 decembrie 2023 aduce vești promițătoare pentru industria cinematografică din România. Guvernul anunță deblocarea schemei de sprijin pentru această industrie, cu potențialul de a atrage investiții semnificative. Această mișcare este susținută de adoptarea unei proceduri de gestionare și verificare a proiectelor, încheierea acordurilor de finanțare și efectuarea plăților corespunzătoare schemei de ajutor de stat.

România a făcut un pas important pentru a redeveni o destinație atractivă pentru producătorii de filme și seriale din întreaga lume, după ce Guvernul a adoptat o procedură care va permite plata datoriilor acumulate în ultimii ani în cadrul schemei de ajutor de stat pentru industria cinematografică.

Astfel, statul român își va onora obligațiile față de cei 86 de producători care au beneficiat de decontări financiare nerambursabile de până la 45% din cheltuielile eligibile realizate pe teritoriul României pentru producția de opere audiovizuale.

Schema de sprijin, instituită în 2018, a fost blocată până acum din cauza lipsei unei proceduri de gestionare și verificare a proiectelor, precum și de încheiere a acordurilor de finanțare și de efectuare a plăților. Acest lucru a făcut ca România să fie singura țară din Uniunea Europeană care nu derulează un program de atragere a investițiilor în domeniul producției de opere audiovizuale, deși există un interes crescut din partea producătorilor străini pentru potențialul României ca locație de filmare.

Se vor plăti, deci, datoriile!

Programul de sprijin derulat în sesiunile 2018, 2019 și 2020 a atras un număr total de 138 de proiecte, dintre care au fost aprobate 86 de proiecte, în valoare totală de 505 mil. lei (101 mil EUR). 

Până în acest moment, Ministerul Culturii a preluat de la Ministerul Antreprenoriatului și Turismului:

• 31 de cereri de plată, în valoare totală de aproximativ  138 mil. lei (35,5 milioane EUR);
• 12 proiecte deja aprobate pentru finanțare, care așteaptă semnarea acordurilor de finanțare, în valoare totală de aproximativ 124 mil. lei. (25 mil. EUR) și
• 24 de proiecte rămase în analiză, în valoare totală de aproximativ 125 mil. lei (25 mil. EUR) .

Dintre acestea, 26 fac obiectul unor litigii aflate pe rolul instanțelor, 5 dintre acestea având sentințe definitive și 11 aflate în etapa recursului, în valoare totală de aproximativ 150 mil. lei (30 mil. EUR).

Ca urmare a neachitării ajutorului de stat la momentul la care era datorat, s-au calculat dobânzi penalizatoare, calculate începând cu anul 2022, în valoare totală de 2 milioane de lei.

Până la finalul anului, Ministerul Culturii, prin Oficiul de Film și Investiții Culturale va achita sumele datorate în baza a 2 dintre cele 5 sentințe definitive, în total 5,5 mil. lei, inclusiv dobânzi penalizatoare și va continua discuțiile aflate într-un stadiu avansat în ceea ce privește digitizarea întregului proces de comunicare cu beneficiarii și depunerea de documente.

Se așteaptă investiții record pentru 2024

Potrivit ministrului Culturii, Raluca Turcan, în anul 2024, România ar putea atrage investiții de peste 200 de milioane de euro din partea producătorilor din statele europene și din Statele Unite ale Americii, care și-au exprimat intenția de a produce în România filme și seriale cu bugete mari. Aceste investiții ar avea un impact pozitiv asupra economiei locale, prin crearea de locuri de muncă, dezvoltarea infrastructurii și promovarea imaginii României în lume.

Pentru a beneficia de schema de sprijin, producătorii trebuie să îndeplinească anumite condiții, cum ar fi:

• să realizeze o operă audiovizuală de lungmetraj, de scurtmetraj, de animație, de televiziune sau de platformă online, care să fie difuzată în România sau în străinătate;
• să aibă un buget minim de 100.000 de euro pentru filmele de lungmetraj, de 20.000 de euro pentru filmele de scurtmetraj și de 50.000 de euro pentru filmele de animație;
• să realizeze cel puțin 20% din cheltuielile totale ale proiectului pe teritoriul României;
• să obțină un punctaj minim de 18 puncte din 35 posibile în cadrul unui test cultural, care evaluează gradul de relevanță a proiectului pentru cultura și identitatea românească.

Sesiunea de anul viitor a schemei de sprijin va asigura o alocare mai eficientă a fondurilor și maximizarea gradului de atragere a investițiilor, prin introducerea unor criterii de selecție mai transparente și mai competitive. Astfel, se va ține cont de valoarea adăugată a proiectului pentru industria cinematografică românească, de impactul economic și social al proiectului, de gradul de inovare și de diversitate al proiectului, precum și de capacitatea de cofinanțare a producătorului.

Schema de sprijin pentru industria cinematografică este gestionată de Oficiul de Film și Investiții Culturale, care este subordonat Ministerului Culturii. Bugetul anual maxim al schemei este de 233 de milioane de lei, reprezentând echivalentul a aproximativ 46,86 milioane de euro. Valoarea maximă a ajutorului de stat nu poate depăși 10 milioane de euro pentru fiecare proiect finanțat. Numărul total estimat de beneficiari ai schemei este de 150 de producători.

Ce-ar mai fi de spus?

Pe hârtie, totul sună perfect. Schema de sprijin pentru industria cinematografică este indiscutabil necesară și binevenită pentru a stimula dezvoltarea acestui sector, care are un potențial uriaș de creștere și de contribuție la economia și cultura națională. Prin oferirea unor decontări financiare nerambursabile de până la 45% din cheltuielile eligibile, statul român își propune să atragă producători de prestigiu, care să realizeze opere audiovizuale de calitate, care să promoveze România ca destinație turistică și culturală, dar și să sprijine producătorii autohtoni, care să creeze opere originale și inovatoare, care să reflecte identitatea și diversitatea românească.

Partea de urmărit cu sufletul la gură se află exact aici, la producătorii autohtoni, mai precis la modul în care aceștia vor înțelege să (nu) influențeze mecanismele selecției de proiect, Comisia de evaluare, încă neconfigurată, și pe cei care vor acorda punctajul la testul cultural. Pentru că la acest capitol, al îmbrâncelilor pe scara finanțării, bunele practici în domeniu au fost mereu sabotate de diverse grupuri de influență, ajungându-se până la a schimba regulile desfășurării procesului de selecție chiar în timpul sesiunii de concurs.

Beneficiile schemei de sprijin sunt multiple…

Pe termen scurt, schema de sprijin va genera o creștere a investițiilor în industria cinematografică, care se va traduce în crearea de locuri de muncă, dezvoltarea infrastructurii, creșterea veniturilor la bugetul de stat și stimularea altor sectoare conexe, cum ar fi turismul, transportul, cateringul etc. Pe termen lung, schema de sprijin va contribui la consolidarea industriei cinematografice românești, care va deveni mai competitivă și mai recunoscută pe plan internațional, la creșterea calității și diversității producțiilor audiovizuale, la formarea și perfecționarea resursei umane din domeniu, la dezvoltarea unei piețe interne de consum și distribuție a operelor audiovizuale, precum și la îmbogățirea și valorificarea patrimoniului cultural național.

…dar nu va fi chiar simplu

Provocările și riscurile schemei de sprijin sunt legate în principal de capacitatea de implementare și monitorizare a acesteia, de asigurarea transparenței și echității în procesul de selecție și evaluare a proiectelor, de prevenirea și combaterea fraudelor și abuzurilor, de respectarea normelor europene și naționale privind ajutorul de stat, de asigurarea unui echilibru între interesele comerciale și cele culturale, de adaptarea la schimbările și tendințele din industria cinematografică, precum și de evaluarea impactului și eficienței schemei de sprijin.

Pentru a face față acestor provocări și riscuri, este necesară o colaborare strânsă între toți actorii implicați: autoritățile publice, producătorii, distribuitorii, asociațiile profesionale, organismele de reglementare, organismele de control, publicul etc. De asemenea, este necesară o actualizare și armonizare a cadrului legislativ și instituțional care reglementează industria cinematografică, precum și o alocare adecvată și constantă a resurselor financiare și umane pentru schema de sprijin.

Dezvoltarea acestei scheme de sprijin pentru industria cinematografică înseamnă o șansă reală pentru România de a deveni un hub cinematografic global. Decontarea datoriilor existente și crearea unui cadru atrăgător pentru investitori indică existența unui proiect coerent de a valorifica potențialul creativ și economic al industriei cinematografice.

Aici trebuie rostit cu respect numele doamnei Turcan. Numirea domniei sale la Ministerul Culturii a dovedit că dacă există voință, nimic nu este imposibil.

Și mai ales că nu e nevoie de ani pentru a rezolva un impas.