În reconstrucția Ucrainei, zona Galați – Brăila poate deveni hub logistic pentru companiile străine
Oficiali din România, Ucraina, Republica Moldova şi din mai multe state UE şi NATO, experţi independenţi și reprezentanți ai mediului de afaceri, vor evalua rolul strategic pe care îl poate avea România în reconstrucția Ucrainei.
Conferința „The Reconstruction of Ukraine and the Strategic Role of Romania” este organizată miercuri și joi, la Sinaia, sub patronajul Guvernului României, de think-tank-ul român „New Strategy Center”, principalul obiectiv al acestei conferințe fiind dezbaterea tuturor problemelor importante din procesul de reconstrucţie a Ucrainei şi evaluarea rolului strategic pe care România trebuie să-l joace în acest context.
„Deşi războiul din Ucraina continuă cu intensitate, este tot mai amplă dezbaterea la nivel internaţional privind maniera în care se va desfăşura procesul de reconstrucţie şi sursele sale de finanţare. Va fi cel mai amplu proces de reconstrucţie de după Al Doilea Război Mondial, depăşind ca magnitudine şi costuri celebrul Plan Marshall. Cele mai optimiste evaluări indică o valoare a costurilor de minim 400 miliarde USD, dar acestea cresc deoarece distrugerile provocate de Rusia continuă’”, au declarat reprezentanții think-tank-ului „New Strategy Center”.
Reconstrucția Ucrainei a început deja în regiunile eliberate în 2022 de sub ocupaţia Rusiei și evident că dinamica reconstrucției va fi mult mai accelerată după încetarea operațiunilor militare.
Potrivit organizatorilor conferinței internaționale de la Sinaia este necesar ca România să participe din plin la reconstrucția Ucrainei, întrucât companiile româneşti au experienţa şi capacitățile necesare pentru a participa în multiple domenii de interes la reconstrucţia ţării vecine.
Zona Galaţi-Brăila se poate dezvolta ca hub logistic
O altă premisă a dezbaterilor de la Sinaia este constituită de faptul că România trebuie să îşi asume rolul de hub pentru eforturile occidentale de reconstrucţie a sudului Ucrainei, una dintre regiunile cele mai afectate de război. „Proximitatea faţă de regiuni precum Odesa, Mykolaiv, Herson sau Zaporojie creează un mare avantaj pentru România şi face din ţara noastră o platformă firească pentru companiile străine.
Zona Galaţi-Brăila se poate dezvolta într-un hub logistic care, ulterior, cu finanţare europeană, să adauge şi porturile Giurgiuleşti, din Republica Moldova, şi Reni şi Izmail din Ucraina. Ar putea fi un exemplu de cooperare transfrontalieră, cu efecte benefice pentru toate cele trei ţări”, au mai precizat reprezentanții „New Strategy Center”.
Transformarea zonei Galați – Brăila într-un hub logistic pentru companiile străine va dinamiza investițiile străine în zona celor două orașe, dar și investițiile în judeţele din estul României, aflate la graniţa cu Republica Moldova şi Ucraina, zona Moldovei înregistrând unele decalaje de dezvoltare, comparativ cu alte regiuni ale României.
Participarea la reconstrucția Ucrainei va consolida dezvoltarea industriei materialelor de construcții
În deținerea de către România a unui rol important în procesul reconstrucției Ucrainei alte argumente importante sunt nivelul de dezvoltare a industriei materialelor de construcții în corelare cu dezvoltarea producției de energie.
„În plus, România va avea avantajul unei surse de energie constante şi predictibile pentru următorii 12-15 ani, vitală pentru companiile care fabrică mai ales materiale de construcţii şi care folosesc multă energie în procesul de producţie. Este vorba de gazul din Marea Neagră, o sursă de peste 100 miliarde metri cubi. În 2027, odată cu începerea producţiei din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, România va deveni cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană”, au mai precizat organizatorii Conferinței The Reconstruction of Ukraine and the Strategic Role of Romania”. Potrivit acestora, „reconstrucţia sudului Ucrainei trebuie privită de România ca un proces care să angreneze şi Republica Moldova, conectivitatea şi dezvoltarea economică contribuind la bunăstarea României şi a vecinilor noştri şi la succesul integrării acestora în Uniunea Europeană”.