Un afacerist din Remetea construiește în satul natal fabrici și un aeroport, din banii Budapestei

În 2019, politicienii au prezis marea prosperitate economică a regiunii Remetea, când Attila Balázs, un miliardar din partea locului, a cumpărat fabrica de lapte praf care este simbolul satului. 

Antreprenorul a venit cu un plan pentru un aeroport privat, despre care s-a zvonit și el să ducă la redresarea întregii regiuni și la o dezvoltare economică care ar putea stopa plecarea tinerilor, relatează Transtelex.

Lângă fabrica de lapte praf au fost planificate mai multe fabrici și unități de producție, ba chiar și un hotel de cinci stele. Guvernul ungar a investit 37 de miliarde de forinți în dezvoltarea majoră, iar dezvoltarea economică din Ținutul Secuiesc a fost un subiect important de campanie în 2022.

A trecut un an de atunci, fabricile încă nu funcționează, iar realizarea scopurilor anunțate este muzica viitorului. 

Investițiile din Remetea nu înseamnă că administrația locală sau chiar statul român a găsit un model de dezvoltare durabilă implementat cu succes la nivel local. În spatele acestui demers este un om de afaceri milionar din Remetea, care a intrat în 2021 pe locul 57 în topul celor mai bogați maghiari. Attila Balázs, proprietarul grupului de construcții Bayer Construct, a cărui avere este estimată la 27 de miliarde de forinți, este unul dintre oamenii de afaceri favoriți ai guvernului Orbán.

Attila Balázs, care s-a născut în Remetea, a inițiat investiții majore în satul său natal, a construit deja o fabrică de lactate și o altă fabrică în sat, care încă nu funcționează, are un aeroport privat acolo și construiește un hotel de cinci stele. Investiția nu a fost realizată însă doar cu capital privat de către Balázs, ci Fundația Pro Economica care distribuie fonduri din partea guvernului maghiar, a contribuit cu jumătate din cele 28 de milioane de euro pentru demararea lucrărilor de la fabrici. Subvenția acordată ridică o serie de semne de întrebare, deoarece firma lui Attila Balázs, care a câștigat-o, nu îndeplinea criteriile stabilite în cadrul licitației și, prin urmare, nu ar fi putut concura la această licitație.

Investiția ridică și alte semne de întrebare: pentru a acoperi capacitatea de producție a fabricii de lactate, cantitatea de lapte certificat ecologic necesară nu se produce în tot județul Harghita, ca să nu mai vorbim de comună și de imediata vecinătate a acesteia. Situația este similară și în cazul instalației de liofilizare pentru prelucrarea fructelor de pădure și a ciupercilor: nu există suficientă materie primă disponibilă din pădurile din Ținutul Secuiesc.

Prin urmare, investițiile din Remetea în valoare totală de peste 28 de milioane de euro, sunt departe de a răspunde așteptărilor. Între timp, antreprenorul este curtat de liderii locali și județeni și recompensat cu diverse premii, în parte în speranța unor investiții suplimentare și în parte datorită relațiilor sale foarte bune cu guvernul Fidesz din Ungaria. Conflictul, pe scurt, este că, în timp ce factorii de decizie locali și establishmentul politic maghiar încearcă să prezinte investițiile din Gheorghe ca pe o poveste de succes, acestea nu se bazează pe evaluări reale.

Investițiile din Transilvania, susținute de guvernul ungar, au fost folosite ca instrument de marketing politic de către Fidesz și au adus guvernului Orbán mulți alegători din Transilvania la alegerile din 2022. De asemenea, guvernul Fidesz și UDMR văd aceste afaceri ca pe un fel de investiții pentru maximizarea voturilor, iar oamenii de afaceri încearcă să profite de pe urma acestui joc politic și să câștige și mai multă influență.

Pe termen lung, aceste investiții nu vor rezolva problemele comunei sau ale microregiunii, care sunt multiple. În special, există o lipsă de forță de muncă calificată și o lipsă de materii prime pentru fabrici, ceea ce ar putea face ca menținerea acestor întreprinderi să nu fie rentabilă pe termen foarte scurt. Același lucru este valabil și pentru hotelurile de cinci stele, deoarece turiștii care vizitează zona rurală sunt atrași în principal de turismul rural și nu de wellness.

Investițiile divizează, de asemenea, opinia publică locală, deoarece fermierii consideră că marea companie încearcă să obțină un monopol asupra materiei prime pe care o produc, reducând astfel potențialul lor de dezvoltare. În timp ce actorii politici și investitorul care comunică dezvoltările ca fiind un succes, o parte a populației locale are o viziune prudentă, iar optimismul inițial a fost înlocuit de îndoială și incertitudine. Locurile de muncă create nu se dovedesc suficient de promițătoare pentru a rezolva problemele celor care caută un loc de muncă la nivel local, astfel încât migrația în străinătate sau în marile orașe persistă.

Citește integral pe Transtelex