Ape curate prin nanotehnologie, proiect dezvoltat de 30 de cercetători din România și Moldova

Peste 30 de cercetători din România și Republica Moldova s-au întrunit la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați pentru a evaluarea rezultatelor unui proiect de purificare a apelor cu ajutorul tehnologiilor avansate, bazate pe nanotehnologie.

Proiectului „Nanopurimon” – „Abordări avansate bazate pe nanotehnologie pentru purificarea apelor uzate de poluanții organici și monitorizarea acestora în corpurile de apă”, cod proiect 2SOFT/1.2.139, a fost implementat de Institutul de Inginerie Electronică și Nanotehnologii „D. Ghițu” din Chișinău, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați și Centrul Național de Mediu din  Chișinău.

Obiectivul principal al acestui proiect a fost consolidarea monitorizării calității apelor de suprafață prin cercetarea zonelor poluate care nu au fost încă monitorizate în regiunea Dunării de Jos.

Monitorizarea și prelevarea probelor de apă s-a realizat prin diferite tehnici specifice fiecărui segment de râu, iar în urma determinărilor, datele obţinute au fost prelucrate pentru calcularea unui indice de poluare pentru stabilirea stării calităţii apei pe segmentele studiate.

„Invenția noastră se referă la domeniul energiei solare alternative regenerabile, purificarea fotocatalitică a apei și aerului de poluanții organici și anorganici, folosind un fotocatalizator pe bază de dioxid de titan nanodimensionat grefat pe suprafața unui purtător poros și poate fi utilizat pentru purificarea mediilor apoase de poluanți organici și substanțe anorganice toxice degradabile, în dispozitive care convertesc energia radiantă, inclusiv energia solară, pentru a produce hidrogen din apă în celule electrochimice, sau conversia fotocatalitică heterogenă a dioxidului de carbon pentru a produce noi compuși.

Medaliile de aur obținute la expozițiile științifice internaționale, articole științifice publicate, metodele inovative de ceretare, sunt realizările pe care suntem bucuroși să le împărtășim cu colegii noștri”, a declarat Dmitri Dvornikov, cercetător la Institutul de Inginerie Electronică și Nanotehnologie „D. Ghițu” din Chișinău.

Fenolii, cei mai periculoși compuși chimici din apele uzate

Veaceslav Zelențov, de Insitutul de Fizică Aplicată din cadrul Universității de Stat din Moldova, a precizat că fenolii sun substanțele cele mai nocive din apele uzate și este strict necesară tratarea apelor uzate pentru eliminarea acestora:

„Fenolii, pe de o parte sunt compuși organici cu un spectru larg de utilizare, spre exemplu în producerea rășinilor artificiale, pe de altă parte sunt foarte nocivi pentru sănătate, având efect cancerigen, afectând în mod special sistemul endocrin.

Prezența fenolilor în apele de suprafață este foarte periculoasă, tratatrea apelor uzate fiind absolut necesară. Prin intermediul nanotehnologiilor aplicate în cadrul proiectului am ajuns la metode de eliminare a fenolilor mai puțin costisitoare și mai eficiente din punct de vedere al rezultatului final”.

Au fost realizate hărți de poluare și au fost elaborate metode de monitorizare a calității apei

Pentru o mai bună înțelegere și vizualizare a datelor experimentale obținute în etapa de prelucrare, au fost realizate mai multe hărți de poluare, proiectate cu ajutorul unui software GIS specializat, precum ArcGIS, dezvoltat de ESRI. Astfel, utilizarea unui program GIS a permis crearea unei hărți a punctelor de prelevare și a unei hărți a surselor de poluare antropică.

„Deși în timpul derulării proiectului ne-am confruntat cu mai multe provocări, în speță pandemia, transformările în sistemul educațional din Moldova, am atins toți indicatorii setați în proiect. Astăzi dispunem de hărți de poluare și metode de monitorizare a calității apei la Dunărea de Jos, care nu au mai existat până acum”, a precizat Cătălina Țopa, cercetătoare la Universitatea „Dunărea de Jos”.

În cadrul conferinței de la Galați au fost prezentate mai multe rapoarte, printre care „Acumularea metalelor grele în unele specii de pești din Delta Dunării – accent pe tipuri de hrănire si variabilitate intraspecifica” și „Influența calității apelor de suprafață din Dunăre, Siret și Prut asupra capacității de transfer și acumulare a unor contaminanți din LISTA IARC, cu risc oncogen pentru populația umană”.