Mere, nuci, covrigi… semnificația darurilor la colindat, explicată de etnologul Doina Ișfanoni

În perioada sărbătorilor Crăciunului, frumoasă prin bogăția colindelor, darurile primite drept răsplată – mere, nuci și covrigi – au o semnificație bogată, subliniază  Doina Ișfanoni, cercetător etnolog, la podcastul  ”Colinde și simboluri românești”.

Știm că mesagerii veștii celei bune a nașterii Pruncului Iisus spun, într-un glas puternic, pe la porți:  ”Ne dați ori nu ne dați”. Colindătorii așteaptă darul nostru pentru această veste minunată .

”Sigur,  în fiecare zonă, există această dorință ca vestitorii să fie răsplătiți. Vestitorii trebuie răsplătiți pentru că îți aduc un lucru sacru. Treaba aceasta aduce și darul în prim plan, care în toată această perioadă a sărbătorilor are o semnificație mult mai mare…”, spune dna Ișfanoni.

Și răsplata vine, potrivit  tradiției, cu nuci, mere, covrigi… toate daruri pline de simboluri.

07:21, 03.11.2024 • Sănătate

Nuci, dacă suntem la dietă?!

13:21, 24.09.2024 • Sănătate

Dr. Mihaela Bilic: ”Un pumn de miez de nucă face minuni pentru sănătatea noastră”

”Covrigul este exponent, să spunem, simbolul recoltelor, al grâului. (…) Nuca este simbolul permanenței, al durabilității, dar și al creștinismului, că în miezul ei este definită crucea. De asemenea, merele sunt, în același timp, simbolul fetelor și al tinerelor căsătorite. Dar mărul este și simbolul păcatului primordial, prin nașterea Mântuitorului, omenirea având șansa răscumpărării”, explică dna Ișfanoni, subliniind că, deși merele au devenit portocale sau mandarine, ”contează foarte mult gestul”.

Banul și-a făcut loc printre aceste daruri mult mai târziu, ca răsplată a copiilor și a adulților colindători. Copii așteaptau ”bănuțul respectiv pentru că, în bucuria lor, vor reuși să aducă în familie și această răsplată, deoarece banul în gospodăria tradițională era foarte rar, foarte prețuit”.

La colindătorii maturi, pe lângă daruri pe gustul lor, carne de porc, cârnați, brânză, mere, se adaugă și banii. Toate aceste daruri erau destinate pregătirii unui ospăț comun, ”un fel de banchet al comunității”, precizează dna Ișfanoni.