Tradiții și obiceiuri de Crăciun. Ce se face pe 25, 26 și 27 decembrie pentru a avea noroc și prosperitate în casă

Tradițiile și obiceiurile asociate sărbătoririi Crăciunului nu numai că aduc magia și bucuria în sufletele oamenilor, dar au și o istorie bogată și o profunzime culturală care se transmit de la o generație la alta. Perioada dintre 25 și 27 decembrie este plină de ritualuri menite să aducă noroc și prosperitate în casele creștinilor, în timp ce aceștia celebrează Nașterea lui Iisus Hristos.

25 decembrie – Ajunul Crăciunului:

În această zi, copiii așteaptă cu nerăbdare sosirea lui Moș Crăciun, personajul cu barbă albă și haine roșii care aduce bucurie în casele celor cuminți. Tradițional, bradul de Crăciun este împodobit, aducând în case atmosfera festivă și colorată a sărbătorilor. În România, se adaugă și obiceiuri locale, cum ar fi aprinderea focului în sobă în Oltenia, simbolizând căldura și lumină înaintea Crăciunului.

Colindatul, o practică răspândită în țară, începe în prima zi de Crăciun. Copiii merg din casă în casă, aducând bucurie prin cântece și poezii ce vestesc nașterea lui Iisus. Tradiția spune că cei care nu deschid ușa colindătorilor vor avea parte de un an nefast și de neplăceri.

De asemenea, atârnarea unei crenguțe de vâsc în casă este o tradiție profund înrădăcinată, aducând cu sine semnificații din mitologia nordică și din tradiția creștin-ortodoxă. Este crezut că acest gest aduce belșug, fericire și pace în familie.

26 decembrie – Soborul Maicii Domnului:

A doua zi de Crăciun este dedicată Soborului Maicii Domnului, o sărbătoare închinată Fecioarei Maria și sfinților legați de nașterea Mântuitorului. Credincioșii participă la slujbe religioase, închinându-se în fața icoanei Maicii Domnului. Tradiția spune că cei care dansează în această zi vor fi sănătoși și plini de energie în noul an.

Vizita finilor și nașilor în această zi este un gest de prietenie și recunoștință. Aceștia aduc cu ei daruri tradiționale, simbolizând belșugul și prosperitatea.

Interdicții precum evitarea muncii fizice intense sau a certurilor sunt respectate cu strictețe. Se crede că aceste practici aduc ghinion în anul care urmează.

27 decembrie – Sfântul Ștefan:

Sfântul Ștefan este sărbătorit în această zi, marcând a treia zi de Crăciun. Tradițiile și superstițiile asociate acestei zile includ evitarea călătoriilor în zone izolate, pentru a nu sfida sfântul. Curățenia în casă și muncile intense sunt descurajate, iar împăcarea și evitarea certurilor sunt încurajate, deoarece se crede că împăcarea în această zi este mai puternică și mai durabilă.

Atârnarea unei icoane cu Sfântul Ștefan în casă se consideră a aduce protecție și ajutor spiritual. În anumite regiuni, se prepară „Pâinicile lui Ștefan,” aducând aminte de pietrele care l-au ucis pe Sfântul Ștefan. Aceste pâinici sunt sfințite la biserică și împărțite copiilor săraci.

Indiferent de zona geografică sau de tradițiile specifice locale, aceste obiceiuri aduc comunitățile împreună și păstrează vie spiritul Crăciunului, oferind bucurie, solidaritate și speranță în inimile oamenilor.