România în labirintul corupției: lupta nesfârșită pentru Integritate

La începutul unui an care se anunță extrem de agitat, vom încerca să definim câteva din țintele pe care ar trebui să ni le asumăm noi, ca popor, dacă dorim să se schimbe cu adevărat ceva. Corupția, cancerul rezistent al societății românești, pare să fie și ținta celor care ne conduc, realitatea însă demonstrează că eforturile de tratament și extirpare sunt debile sau rămân mereu la nivel declarativ.

România, țară cu un potențial vast, încă dotată cu resurse suficiente pentru a-și asigura un statut demn în clasamentele (măcar) europene, se confruntă extrem de frecvent cu umbrele nefaste ale corupției, pe toate etajele administrației publice, care îi amenință democrația și progresul. Labirintul corupției, alcătuit din mecanisme subtile și cazuri răsunătoare, necesită o privire atentă și o acțiune hotărâtă pentru a readuce lumină și integritate în țara noastră. Ca mod de a gândi, ca mod de a acționa, ca mod de viață.

În centrul acestei bătălii se află mecanismele insidioase care au infiltrat diversele sectoare ale societății. Mita, unul dintre monștrii acestei lumi, se strecoară în licitații, contracte publice și chiar în domeniul sănătății, afectând calitatea serviciilor și punând în pericol viețile oamenilor.

Conflictul de interese, un alt inamic subtil, se ascunde în spatele deciziilor guvernamentale și al unui sistem legislativ plin de breșe, distorsionând calea dezvoltării echitabile. Această distorsiune afectează direct economia și viața cotidiană a românilor, generând o stare de disperare și neîncredere în instituțiile responsabile.

Frauda bântuie proiectele de infrastructură, parazitează Bugetul și descalifică organismele de control, golind buzunarele națiunii și împiedicând dezvoltarea durabilă. Corupția în mediul de afaceri și colaborarea întunecată dintre oficiali guvernamentali și sectorul privat întăresc barierele pentru întreprinzătorii onești și blochează inovația în propriul ei loc de naștere.

Dosarele răsunătoare, de la „Microsoft” la „Colectiv”, au arătat că acestea nu sunt doar cazuri izolate, ci simptome ale unei boli sistemice care s-a infiltrat în rădăcinile societății noastre. Tragediile umane și economice care au rezultat din aceste acte cazuri de corupție la nivel înalt cer o schimbare profundă și autentică.

Fiindcă urmele pe care acestea le-au lăsat sunt încă prezente. Și ne dor.

Ne doare mai ales sentimentul că adevărații vinovați nu sunt niciodată pedepsiți pe măsură.

De la mecanisme subtile la cazuri răsunătoare

Corupția la nivel înalt în România continuă să fie o problemă gravă și persistentă, cu mecanisme subtile care operează în culisele guvernului și instituțiilor de Putere. Pentru a ilustra aceste mecanisme, vom aminti câteva cazuri concrete de corupție care au șocat și indignat opinia publică.

1. Scandalul „Microsoft” și mecanismul mitei

Unul dintre cele mai notorii cazuri de corupție la nivel înalt din România este legat de scandalul „Microsoft”. Acesta a evidențiat mecanismul mitei, unde oficiali guvernamentali au fost acuzați că au acceptat sume semnificative de bani în schimbul atribuirii contractelor de licențe Microsoft la prețuri supraevaluate către instituții publice. Acest caz a subliniat cum mita poate submina procesele de licitație și poate distorsiona deciziile în favoarea intereselor personale.

2. Scandalul „Belina” și conflictul de interese

Scandalul „Belina” a evidențiat mecanismul conflictului de interese într-un mod clar. Fostul premier Victor Ponta și alți lideri politici au fost acuzați că au încălcat legea etică prin implicarea lor în decizii guvernamentale de care au beneficiat companii deținute de familiile lor. Acest caz a subliniat fragilitatea legislației privind conflictele de interese și vulnerabilitatea la utilizarea puterii în avantaj personal.

3. Cazul „Hexi Pharma” și frauda în sănătate

Cazul „Hexi Pharma” a adus în prim-plan mecanismul fraudei, în special în sistemul de sănătate. Compania a fost acuzată că a furnizat substanțe diluate pentru dezinfectarea spitalelor la prețuri exorbitante. Funcționari guvernamentali și politicieni au fost criticați pentru neglijența în supravegherea și controlul acestor practici frauduloase, subliniind nevoia de reglementări și verificări mai stricte.

4. Cazul Liviu Dragnea și abuzul de putere

Un alt exemplu de corupție la nivel înalt este cazul fostului președinte al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea. Acesta a fost condamnat pentru abuz în serviciu, acuzat că a folosit influența sa pentru a angaja persoane fictive în instituțiile publice și pentru a obține avantaje personale. Cazul Dragnea a evidențiat modul în care un oficial poate abuza de puterea sa pentru beneficiul personal.

5. Dosarul „Colectiv” și corupția în siguranța publică

Un alt caz care a șocat România și care evidențiază corupția la nivel înalt este legat de tragedia de la clubul „Colectiv”. Ancheta a dezvăluit că autoritățile nu au verificat corespunzător respectarea normelor de siguranță în locații publice, iar inspectori care ar fi trebuit să vegheze asupra acestor aspecte au fost implicați în acte de corupție. Cazul „Colectiv” a adus la lumină conexiunile între corupția la nivel înalt și siguranța publică, subliniind riscul direct asupra vieții cetățenilor.

6. Cazul „Rovinari-Turceni” și corupția în energie

Un alt sector afectat de corupția la nivel înalt este industria energetică, cu cazul „Rovinari-Turceni”. Acest scandal a dezvăluit cum oficiali guvernamentali și lideri din domeniul energetic ar fi primit mită pentru a influența contractele publice și privatizarea unor companii de stat din acest sector strategic. Corupția în domeniul energetic nu numai că subminează eficiența sectorului, ci afectează și stabilitatea economică a țării.

7. Cazul „Tel Drum” și frauda în proiecte de infrastructură

Cazul „Tel Drum” a scos la iveală mecanismele subtile de fraudă în proiectele de infrastructură. Firma a fost implicată în contracte publice în valoare de miliarde de lei, iar investigațiile au arătat că aceasta a beneficiat de tratament preferențial din partea unor politicieni și funcționari guvernamentali. Acest caz demonstrează cum frauda poate săpa fundamentul dezvoltării și modernizării infrastructurii, afectând direct cetățenii și economia națională.

8. Dosarul „Rompetrol” și corupția în afaceri

Dosarul „Rompetrol” a adus în prim-plan conexiunile dintre corupția la nivel înalt și sectorul privat. Politicieni și oficiali guvernamentali au fost acuzați că au beneficiat de mită pentru a influența deciziile referitoare la privatizarea companiei petroliere. Aceasta a ilustrat cum corupția poate distorsiona concurența pe piața privată și poate crea un mediu economic injust.

Necesitatea unei reforme profunde și a participării cetățenilor

Aceste cazuri concrete dezvăluie complexitatea și răspândirea corupției la nivel înalt în România. Acestor câteva cazuri alese spre exemplificare li se adaugă, aproape zilnic, alte și alte dovezi că Sistemul – în actuala sa alcătuire morală – încurajează perpetuarea mecanismelor corupției și este doar marginal dispus să pedepsească exemplar Marii Corupți. Mai cade câte un cap, când și când, dar Sistemul rămâne neschimbat. Și merge mai departe.

Este evident că  sunt necesare reforme profunde în toate sectoarele, de la siguranța publică la Justiție, de la infrastructură la industrie. Și probabil cea mai importantă reformă trebuie să aibă loc în Educație.

Pentru că schimbarea este necesară mai ales acolo unde mentalitatea noastră, a victimelor, a ajuns să vadă Corupția ca pe ceva inevitabil și imposibil de înlăturat. Absența pedepselor exemplare pentru cei ce s-au făcut vinovați de acte majore de corupție a întărit convingerea noastră că lupta e deja pierdută fiindcă cei puternici au construit un hățiș legislativ care îi protejează de sancțiuni.

În clipa de față războiul pare pierdut…

…dar există un zumzet puternic de schimbare care încă răzbate din protestele civice, din strigătele care invocă transparența și reclamă un sistem judiciar independent și eficient. Toate sondajele plasează Corupția pe un loc secundar în lista de probleme majore ale societății românești, sugerând subtil că aceasta nu are o relevanță imediată în configurarea liniilor de atac electoral. Iar partea cea mai puțin educată și informată a electoratului românesc produce mereu surprize uriașe, alegând în funcții administrative persoane cu un bagaj penal semnificativ.

Totuși, cetățenii, cei tineri mai ales, au început să înțeleagă că ei trebuie să fie motorul acestei schimbări, au început să ceară responsabilitate și integritate de la liderii lor.

Soluția constă nu doar în sancționarea celor corupți, ci și în construirea unui fundament solid pentru o guvernare transparentă și participativă.

Avem nevoie de o educație anticorupție profundă, începând de la nivelul școlilor, pentru a forma generații care să respingă corupția ca pe o patologie socială.

Cuvintele cheie sunt Implicare și Civism Militant

România are resursele și inteligența necesare pentru a depăși aceste obstacole. Dar pentru a găsi calea către predictibilitate și integritate, este esențial să ne unim eforturile într-o luptă colectivă împotriva corupției. Numai așa, în această călătorie dificilă, vom reuși să remodelăm destinul țării noastre și să-i oferim, să NE oferim, un viitor de performanță economică, stabilitate la nivel macrosocial și mediu de afaceri echitabil pentru toți cetățenii săi.

O presă liberă și independentă (!) este crucială pentru expunerea corupției, în timp ce o justiție puternică și independentă este neapărat necesară pentru investigarea și sancționarea nu doar de formă a cazurilor de corupție. Cetățenii, informați și implicați, trebuie să joace un rol cheie în prevenirea corupției prin monitorizarea și raportarea comportamentelor suspecte. Transparența actelor de guvernare și asanarea bestiarului politic rămân dezideratele esențiale în lupta împotriva corupției, fiindcă încrederea publică în instituții poate fi recâștigată și consolidată numaimpornind de la cel mai înalt nivel.

Sunt, toate cele de mai sus, cuvinte frumoase, îndemnuri tonice la participare cetățenească activă. E nevoie de aceste cuvinte frumoase și e nevoie de efortul nostru onest de a mai crede în ele.

Să deschidem ferestrele larg, să respirăm aerul curat al Noului An și să pornim, curajoși, înainte.

Avem de ce și sigur avem Încotro.