Sorin Grindeanu a teleportat spitalele CFR la…Curtea Constituțională a României

Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Sorin Grindeanu, este disperat să treacă cât mai repede spitalele și ambulatoriile CFR către autoritățile locale sau alte instituții ale statului, dar fără respectarea prevederilor legale, fapt pentru care ingineria sa a ajuns în atenția Curții Constituționale a României.

Sorin Grindeanu, pas cu pas, pe urmele lui Relu Fenechiu

Prin OUG nr.41/2023 din 24 mai 2023-privind transferul reţelei sanitare a Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii către alte ministere şi instituţii cu reţele sanitare proprii, ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Sorin Grindeanu, vrea să transfere cele 15 spitale CFR și cele 22 de ambulatorii către autoritățile locale și unele ministere.

Numai că, în disperarea sa de a face pe plac clientelei politice care a pus ochii pe aceste spitale și ambulatorii, Sorin Grindeanu a încălcat o mulțime de prevederi legale în vigoare, atât interne cât și internaționale. Mai mult, Ministerul Justiției, condus la acea vreme de Cătălin Predoiu, a refuzat să avizeze această ordonanță pe vreo cinci pagini de obiecțiuni privind încălcarea legislației în vigoare.

Dar, cu toate acestea, Sorin Grindeanu a mers mai departe și fostul premier Nicolae Ciucă a emis, pe 24 mai 2023, OUG nr.41, fapt pentru care PUTEREA a semnalat la acea vreme despre această afacere

Practic, Sorin Grindeanu a procedat la fel ca fostul ministru al Transporturilor Relu Fenechiu, adică a vrut în 2013 să „mărite” spitalele CFR fără respectarea prevederilor legale. Numai că și atunci și acum sindicatele din spitalele CFR s-au opus în instanță. Mai mult, acum sindicaliștii au sesizat Curtea Constituțională a României privind ilegalitatea emiterii OUG nr.41/2023.

La scurt timp după emiterea OUG nr.41/2023, liderul Uniunii Sindicatelor din Spitalele CFR, Denisa Popovici, l-a sesizat pe președintele Curții Constituționale a României (CCR), Marian Enache, despre ilegalitatea transferului spitalelor CFR (vezi documentul în facsimil).
Miza: 15 spitale, 22 de ambulatorii și peste 1.000.000 de pacienți pe an.

În sesizarea către CCR, se menționează că „reţeaua medicală din subordinea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii datează de peste 100 de ani și este formată dintr-un număr de 15 spitale şi 22 de ambulatorii răspândite pe întreaga suprafaţă a ţării”, fiind o „rețea medicală specială întrucât furnizează servicii medicale de un înalt nivel de competenţă către toţi asiguraţii sistemului de sănătate indiferent de locul în care îşi desfăşoară activitatea (nu numai pentru cei din CFR) însă, în mod specific, oferă servicii medicale de Siguranţă în Transporturi prin Comisiile teritoriale şi Comisia centrală pentru toate categoriile de personal implicat în Siguranţa Circulaţiei (aeronautic, maritim, feroviar, rutier)”.

De asemenea, se precizează că „În cadrul reţelei sanitare aflate în subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii sunt angajati în jur de 4.700 de cadre medicale specializate, cu precădere în asistența medicală a personalului din transporturi, cu atribuții în siguranţa circulaţiei și navigaţiei, cu o vastă experienţă, care asigura sevicii medicale de calitate pentru un număr de peste un milion de pacienți în decursul unui an”. Mai trebuie precizat că această rețea spitalicească s-a constituit pe parcursul a 146 de ani, adică de la apariţia primului spital CFR, în 1876, la Simeria, şi până astăzi.

Consecințe: „Periclitarea securității călătorilor și desființarea de locuri de muncă”

Astfel, rețeaua proprie a Ministerului Transportului și Infrastructurii a fost o retea națională a tuturor componentelor de transport (feroviar, rutier, aerian, naval) care au o specificitate deosebită, în sensul asigurării strategice, la nivel național, a siguranței circulației călătorilor și bunurilor materiale. Desființarea/transferul acesteia poate afecta eficiența și rigurozitatea activității de control specific pentru persoanele cu atribuții în siguranța circulației și navigației. În aceste condiții, securitatea călătorilor și a bunurilor materiale transportate cu mijloace de transport navale, aeriene, rutiere și feroviare este periclitată, existând riscul de a se produce evenimente grave și accidente în procesul de transport.

Sindicaliștii susțin că „Prin transferul spitalelor din rețeaua Ministerului Transporturilor și Infrastructurii către alte autorități sau instituții publice, unele unități sanitare își vor pierde personalitatea juridică devenind structuri în cadrul altor spitale, consecința directă fiind desființarea de locuri de muncă”. Cum așa? Pentru că, „Guvernul României, în mărinimia sa, nu a inclus și nu reglementat în conținutul OUG nr.41/2023 nicio reglementare specifică care să stabilească în mod clar care este situația și ce se întâmplă cu aceste contracte colective de muncă și cu drepturile câștigate de salariați”. Practic, „prin emiterea OUG nr.41/2023, Guvernul României nu face decât să anuleze drepturi ale salariaților ce au fost obținute prin încheierea contractelor colective de muncă constă la nivel de grup de unități și de unitate din rețeaua medicală a Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, în primul rând, drepturi cu privire la instrumentele care reglementează relațiile de muncă stabilite în vederea asigurării păcii sociale”.

„Trecerea unităților sanitare încalcă atât dispoziții europene cât și legislația națională”

Astfel, „prin promovarea prevederilor și dispozițiilor OUG nr.41/2023, Guvernul României nu face decât să suprime atât drepturile și interesele legitime actuale ale salariaților stabilite prin acte normative și convenționale în vigoare fără a le înlocui cu altele de aceeași natura și conținut, cât și posibilitatea realizării acestora în mod predictibil și prefigurat pentru viitor”.
În sesizarea către CCR, se precizează că

„Trecerea unităților sanitare care fac obiectul OUG nr.41/2023 în subordinea altor ministere şi instituţii cu reţea sanitară proprie, astfel cum sunt acestea definite la art. 4 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, încalcă în mod evident atât dispoziții legale europene cu aplicabilitate în sistemul medical specific sistemului de transporturi, cât și legislația națională și normele emise în aplicarea acesteia care au aceeași aplicabilitate în sistemul medical specific sistemului de transporturi”. De asemenea, se susține că „singura autoritate de stat cu competenţe în domeniul medical din siguranţa circulaţiei şi a navigaţiei este Ministerul Transporturilor si Infrastructurii”, iar „examinările medicale şi psihologice ale persoanelor care concură la siguranţa circulaţiei pe segmentul FEROVIAR nu pot fi externalizate decât unei întreprinderi feroviare (Directiva 2007/59/CE, Articolul 19, alin.(1), lit,b), alin. (4), lit. a) şi b)”.

În consecinţă, „prin transferul Spitalelor din rețeau medicală aflată în subordinea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii în subordinea altor entitati, aceste unități sanitare își vor pierde competenţele pentru aceste examinări stabilite în competența doar a Ministerul Transporturilor și Infrastructurii în calitatea sa de „autoritate competentă”, prin structurile proprii”. Ca atare, disperarea lui Grindeanu de a scăpa de spitalele și ambulatoriile CFR se prelungește până când se va pronunța Curtea Constituțională a României.