LOVITURĂ. Interviu cu Fauci: “Virusul rămâne necunoscut. Chiar nu știm răspunsul”
Binecunoscutul deja expert de top în boli infecţioase al guvernului SUA, dr. Anthony Fauci, pune că și dacă apare un vaccin anti-COVID-19, măsurile restrictive nu vor fi ridicate în totalitate, scrie romania.europalibera.org.
Fauci confirmă într-un interviu că acest coronavirus este aproape necunoscut, la mai bine de 8 luni de la identificarea sa. “Masca, distanțarea socială vor continua să ne însoțească. În plus, transmiterea virusului de către copii și modul de manifestare a bolii sunt la fel de necunoscute ca apariția lui”, mai spune Fauci în interviul acordat jurnalistei Greta Van Susteren.
Iată mai jos răspunsurile dr. Anthony Fauci la întrebările jurnalistei.
În prezent, este o cursă imensă a întregii lumi pentru găsirea unui vaccin. Iar una dintre problemele care vor apărea – și sar la faptul că presupun că vom avea un vaccin – este distribuția. Dacă, de exemplu, se stabilește că un vaccin american este sigur și eficient, unde va fi el distribuit, cât de repede va ajunge în lume?
În primul rând, cred că e important să subliniem, Greta, că nu există un singur vaccin. Adică sunt cel puțin cinci sau șase care sunt subvenționate și sprijinite, direct sau indirect, de guvernul federal. Presupunerea pe care o facem, care cred că e rezonabilă, este că vom ști, până la sfârșitul acestui an, dacă avem un vaccin sigur și eficient. Eu sunt precaut optimist că vom avea, bazându-mă pe datele preliminare pe care le-am văzut, din testele din faza I.
Sunt multe necunoscute în cursa pentru obținerea unui vaccin anti-Covid-19, însă multe state pariază bani mulți pe cei mai avansați producători pentru a-și securiza accesul la un eventual vaccin eficient. Dar presupunând că îl vom avea până la sfârșitul anului, la începutul lui 2021, când intrăm în 2021, ar trebui să avem sute de milioane de doze, pe măsură ce înaintăm în an. Asta înseamnă că ar trebui să avem vaccinuri suficiente pentru toată lumea de aici (din SUA). Companiile promit că vor face până la un miliard de doze. Și avem mai multe companii care spun acest lucru. Apoi, mai sunt chinezii care vor face un vaccin, mai sunt Marea Britanie și europenii care vor avea un vaccin. Vor exista, cred, suficiente vaccinuri, dacă totul se termină cu succes, pentru a avea vaccin nu doar în țările care sunt cele clasic bogate, ci și în cele cu venituri mici și mijlocii, care nu vor putea să aibă imediat acces la un vaccin. Asta sperăm să facem”.
Există o definiție științifică în legătură cu ce înseamnă eficiența? Evident, sperăm la 100%, dar ce înseamnă eficient?
Păi, știi că este o analiză statistică pentru a dovedi că este semnificativ mai bine decât să nu avem un vaccin. Sperăm că aceasta va fi de cel puțin 50 până la 60%. Ar putea fi mai mare. Cred că dacă este mult mai mică, va exista o reținere în a-l folosi, dar depinde cât de mică va fi. Aș fi optimist și aș spera să obținem ceva în jur de 70, 75, 80% sau mai mult. Sper. Dacă nu, cred că chiar și un vaccin eficient 50 până la 60% ar fi o contribuție majoră, împreună cu măsurile de sănătate publică, pentru a ține sub control acest virus.
Adică dacă este vorba doar de 50%, veți fi foarte stricți cu distanțarea socială și poate chiar cu măștile sau altceva.
Exact. Ce speri să facă un vaccin este să producă o măsură de protecție, pentru a declanșa această chestiune a imunității de turmă. Nu e nevoie să ai pe toată lumea protejată în comunitate, pentru a putea să stingi flăcările unei pandemii, dacă obții un anumit procent de oameni. Și nu știm care este acel procent. Poate fi oriunde între 45, 50, 60 sau chiar până la 70%. Dacă imunitatea de turmă este în jur de 50%, atunci dacă ai măsuri de sănătate publică plus vaccinul, poți obține o pătură de protecție care ar opri această dinamică turbată a pandemiei.
Pot să spun că dacă există un vaccin disponibil, care este sigur și eficient, eu îmi voi lua acel vaccin, în principal pentru că eu cred că este important să ne protejăm cât de bine putem. Dar nu aș opri măsurile de sănătate publică, precum spălatul pe mâini, dacă există încă activitate în comunitate, purtatul măștii, evitarea aglomerațiilor. Când nivelul ajunge atât de jos în comunitate, atunci putem începe să ne gândim să adăugăm mai multe măsuri în direcția a ceea ce considerăm normal. Dar în prezent, dacă ne uităm în această țară, cu 50, 60 sau chiar 70.000 de noi cazuri pe zi, nu este normal. Trebuie să scădem mult, mult înainte să ne apropiem de normalitate.
Copiii pot lua coronavirus, dar tot citesc, o mare controversă aici în SUA este dacă să deschidem sau nu școlile. Dar dacă ei au același virus pe care îl pot lua și eu și eu aș fi foarte infecțioasă pentru altcineva, de ce nu ar fi și copiii foarte infecțioși pentru ceilalți?
Știm acum, și sunt mai multe studii care apar, că un copil între 10 și 19 ani transmite către adulți la fel de ușor cum transmit adulții la adulți. Dacă ai până în 10 ani, un studiu din Coreea spune că de fapt este mai puțin probabil să transmiți la adulți. Totuși, un studiu mai recent a apărut și a arătat că cei foarte mici au între 10 și 100 de ori mai mult virus în faringele lor nazal. Deci trebuie să fim atenți. Dacă este în faringele nazal, poți presupune că se poate transmite.
Deci încă învățăm multe despre infecția la copii și cât de probabil este ca ei să transmită la alții. De fapt, la Institutul Național de Sănătate, am început un studiu, Greta, în luna mai a acestui an, și ar trebui să avem datele necesare până în decembrie anul acesta, analizând 6.000 de persoane și 2.000 de familii, pentru a întreba și a răspunde la acest lucru: cât de ușor se infectează copiii? Care este procentul? Cum transmit la adulți? Adulții transmit la copii? Toate acestea sunt întrebări la care sperăm să avem răspunsuri în lunile următoare.
Oamenii care au coronavirus sau Covid-19, unii au dureri de cap, alții își pierd mirosul, unii au probleme respiratorii oribile. Unii au alte organe afectate, alții au degete roz. De ce pare să existe o așa de mare variație în cum sunt afectați oamenii de acest virus?
Este o întrebare foarte bună. Iar răspunsul este că nu știm sigur. Mă confrunt, după cum știi, Greta, tu îmi iei interviuri de ani de zile, cu viruși de zeci de ani. Nu am văzut niciodată un virus care să aibă această gamă largă de diferențe în manifestări. Până la 40, 45% din oameni nu au deloc simptome. Există unii care au simptome blânde, alții care se îmbolnăvesc așa de rău încât stau în pat cu săptămânile și rămân cu efecte reziduale după aceea. Unii trebuie să meargă la spital. Alții primesc terapie intensivă. Unii au nevoie de ventilație și unii mor.
Este foarte, foarte neobișnuit să vezi o gamă atât de largă. Nu știm. Poate să aibă legătură cu nivelul receptorilor, poate fi distribuție genetică. Chiar nu știm răspunsul. Știm totuși că există oameni, în principal cei în vârstă și cei cu boli preexistente, care au consecințe grave ale infecției. Dar nu știm de ce, dacă eu mă infectez și nu am simptome și tu te infectezi și trebuie să stai în pat trei săptămâni, nu avem idee de ce se întâmplă acest lucru.