Semnal de alarmă al fermierilor: Prețul laptelui este extrem de scăzut în comparație cu investițiile

Într-un efort de a-și face auzite nemulțumirile și de a atrage atenția asupra dificultăților cu care se confruntă, fermierii din întreaga țară vor ieși astăzi în stradă cu utilaje agricole, transformând orașele în scene de protest. Sub deviza „Fermierii români în sapă de lemn”, aceștia aduc în atenție situația financiară precară în care se află, neputând să-și acopere investițiile sau să plătească ratele creditelor.

Laurențiu Hîrtopanu de la HTP Farm din Pașcani, a acceptat să împărtășească problemele pe care le întâmpină fermierii români în creșterea bovinelor.

Crescătorii de bovine, printre care și Hîrtopanu, susțin că munca lor intensivă, desfășurată de la ora 5 dimineața până seara la ora 22, nu este recompensată pe măsură de piața laptelui.

„Principalii factori de îngrijorare pentru fermieri se referă la prețul extrem de scăzut al laptelui, luând în considerare costurile de producție și efortul depus. Producerea unui lapte de calitate necesită investiții semnificative în furaje de înaltă calitate, adăposturi adecvate și îmbunătățirea genetică a animalelor. Cu toate acestea, în loc să avem control asupra stabilirii prețului, care ar permite fermierilor să trăiască și să se dezvolte fără a recurge la împrumuturi, procesatorii stabilesc condițiile financiare pentru noi”, explică Laurențiu Hîrtopanu.

Investițiile în furaje de calitate, adăposturi eficiente și genetica animalelor sunt esențiale pentru a produce un lapte de calitate, însă fermierii se confruntă cu o situație în care procesatorii impun prețurile, ignorând necesitățile reale ale producătorilor.

„Vrem standarde europene la prețuri mizere. Fără credite, nu reușești să te dezvolți, oricât de bine ai avea afacerea pusă la punct, apar zilnic noi confruntări care te trag în jos,” adaugă fermierul.

Ștefan Muscă avertizează că fermierii români ajung să-și vândă singuri fermele pentru a scăpa de datorii

Situația este alarmantă mai ales în zonele agricole cu potențial, precum sud-estul țării, unde seceta a lovit exploatațiile agricole mici și mijlocii. Întârzierea plății subvențiilor și lipsa unor măsuri de sprijin din partea autorităților au dus la accelerarea falimentului multor exploatații agricole.

„Grupuri de investiții din afară stau la pândă să ne preia fermele. Cred că în jur de 200.000 de ferme sunt în mare dificultate de a-și face plățile,” avertizează Muscă.

În absența unor legi vitale care să vină în sprijinul fermierilor, cum ar fi legea calamității naturale și a cazului de forță majoră, și a Creditului Fermierilor cu dobândă redusă, fermierii se simt lăsați în voia sorții.

Până la finele lunii martie, se estimează că ar putea să clacheze în jur de 200.000 de ferme mici și mijlocii, iar situația se agravează cu fiecare zi care trece.

În acest context, fermierii români continuă să lupte pentru drepturile lor, sperând că vocea lor va fi auzită și că autoritățile vor interveni pentru a salva o industrie vitală pentru economie.