Iohannis a promulgat decretul de numire a lui Moraru-Iorga la Secția I DNA și a lui Remus Iulian-Popa la PÎCCJ

Președintele Klaus Iohannis a semnat joi decretele privind numirea procurorilor-șefi în funcțiile de conducere ale Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ). Potrivit deciziilor prezidențiale:

• Mihaela Iorga Moraru va ocupa funcția de procuror-șef al Secției de combatere a corupției din cadrul DNA pentru o perioadă de 3 ani.
• Remus-Iulian Popa a fost numit procuror-șef al Secției de urmărire penală din cadrul PÎCCJ, aceeași perioadă de 3 ani.

Cu toate acestea, aceste numiri nu au fost lipsite de controversă. Cei doi procurori au primit avize negative din partea Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Remus-Iulian Popa a fost inclusiv acuzat de o „atitudine ironic-agresivă” la interviu, iar relația cu membrii CSM a fost tensionată, aceștia având o atitudine ostilă față de acesta.

Procurorul Popa a stârnit nemulțumirea CSM atunci când a sugerat că prescripția unor fapte penale se datorează și vini procurorilor, propunând soluții bazate pe eforturi interne pentru finalizarea la timp a dosarelor. El a subliniat necesitatea evitării întrebărilor către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și a susținut că soluțiile ar trebui găsite în cadrul sistemului judiciar intern.

Deși CSM a emis avize negative pentru cei doi procurori, Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a transmis propunerile de numire către Președinte, ignorând avizul consultativ al CSM. Într-un comunicat, Ministerul Justiției a explicat că ambii procurori au o experiență solidă și sunt potriviți pentru funcțiile respective.

Această numire a procurorilor-șefi în poziții-cheie ale justiției reprezintă un moment crucial în evoluția sistemului judiciar din România, iar impactul lor asupra luptei împotriva corupției va fi atent urmărit de opinia publică și de comunitatea juridică.