Săptămâna politică românească

Pe scena politică românească lucrurile evoluează tipic, fără mari surprize. În schimb, scutul nostru anti-Putin se va întări curând cu un nou Aliat. Unul foarte puternic, Suedia. NATO s-a trezit, a abandonat pozițiile strict defensive și se pregătește de un război real cu Rusia. Iar la noi mai apare un sondaj care nu schimbă aproape deloc perspectiva asupra alegerilor din acest an.

Turcia aprobă aderarea Suediei la NATO

Este, cu siguranță, evenimentul politic principal al săptămânii. Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a semnat joi ratificarea aderării Suediei la NATO, marcând astfel finalul procesului de aprobare de către Ankara a candidaturii țării nordice la alianța militară occidentală. Această decizie reprezintă un pas crucial în extinderea și consolidarea Alianței Nord-Atlantice, ne informează MediaFax.ro.

Ratificarea a avut loc după ce Parlamentul turc a aprobat, marți, aderarea Suediei la NATO, eliminând un obstacol major în calea extinderii alianței, după 20 de luni de întârziere. Procesul de aprobare a fost unul complex și a presupus negocieri dificile.

Ungaria rămâne singurul membru NATO care nu a ratificat încă aderarea Suediei. Deși majoritatea țărilor membre și-au exprimat susținerea, procesul de ratificare poate fi încetinit de anumite proceduri interne și deliberări la nivel național. Deliberări am zis? În Ungaria lui Orban?

Aderarea Suediei la NATO va aduce un membru foarte puternic în cadrul alianței. Foarte probabil, Putin va dormi și mai prost odată ce Suedia va intra în NATO cu drepturi depline.

Provocarea suceveană: Flutur vs. Simion, cu miza maximă

Într-o mișcare surprinzătoare, Gheorghe Flutur, președintele Consiliului Județean Suceava, a lansat o provocare directă către liderul AUR, George Simion. Această provocare vine în urma unui scandal orchestrat de Simion la Suceava, chiar de Ziua Unirii Principatelor, conform Obiectiv de Suceava.

Flutur, politician cu experiență în Suceava, a răspuns la turbulențele stârnite de Simion prin propunerea unei confruntări politice directe. Într-o declarație oficială, Flutur l-a invitat pe Simion să candideze împotriva sa pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Suceava. Cu o condiție extremă: cine pierde, iese din politică.

Veteranul Flutur vrea să împingă competiția pe un teren formal și să ofere locuitorilor Sucevei oportunitatea de a alege între cei doi lideri. Flutur speră că un astfel de duel politic va oferi o platformă pentru dezbateri asupra problemelor locale și va clarifica cine este mai capabil să gestioneze provocările cu care se confruntă comunitatea.

„Îl aștept pe George Simion să stăm de vorbă despre problemele Sucevei. Îl invit să candideze la președinția Consiliului Județean, să intrăm în această competiție, să avem ocazia să discutăm problemele sucevenilor. Și fac propunerea bărbătească: dacă eu nu câștig lupta, plec din politică acasă. Dacă el nu câștigă lupta, îi cer să plece acasă din politică„, a declarat Gheorghe Flutur.

Sprijin guvernamental pentru fermieri: 100 de euro per animal

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat noi măsuri de sprijin pentru fermieri în cadrul ședinței de Guvern de joi. După ce Guvernul a acordat un sprijin de 100 de euro pe hectar pentru fermierii din sectorul vegetal afectați grav de războiul din Ucraina, o schemă similară se va aplica acum și pentru crescătorii de animale.

Principala măsură constă în acordarea a 100 de euro per animal pentru crescătorii de vite de carne și bivolițe. De asemenea, se vor aloca sume proporționale și pentru cei care cresc porci și păsări. Este, în fapt, compensarea parțială a creșterii prețurilor la furaje, combustibili, utilități și forță de muncă. Și va fi un sprijin financiar esențial în contextul dificultăților economice cu care se confruntă fermierii.

În total, peste 72 de milioane de euro vor fi alocate crescătorilor de animale. De aici deducem că Guvernul și-a notat cu grijă într-un carnețel câte vite, porci și păsări deține fiecare fermier. Ceea ce nu e rău, nu?

Pe lângă sprijinul financiar acordat pentru animale, prim-ministrul a menționat și actualizarea subvenției pentru motorina folosită în agricultură în 2024. Se preconizează că subvenția va ajunge la valoarea maximă posibilă, respectiv 2 lei pe litru, ceea ce înseamnă că fermierii vor primi în total o subvenție de 25% din costul motorinei utilizate în lucrările agricole.

Decizia Curții Supreme din Germania: un partid de extremă-dreapta rămâne fără finanțare de stat pentru 6 ani

Includem acest eveniment în rezumatul politic săptămânal fiindcă demonstrează că dacă există voință se va găsi o cale. Voință și un precedent. Într-o decizie fără precedent, Instanța Supremă din Germania a hotărât că partidul de extremă-dreapta Die Heimat (cunoscut anterior sub numele de Partidul Național Democrat din Germania, sau NPD) nu va mai primi finanțare de la stat pentru următorii șase ani. Motivul acestei decizii radicale este considerat a fi ideologia partidului, care a fost etichetată ca neconstituțională și orientată spre distrugerea democrației germane.

Curtea Constituțională Federală a explicat că Die Heimat (Patria) nu respectă ordinea de bază democratică și, prin obiectivele sale și comportamentul susținătorilor, tinde să o elimine. Ideologia partidului, care se bazează pe un concept etnic al identității germane și pe ideea că „comunitatea națională” se bazează pe descendență, a fost considerată incompatibilă cu garanția demnității umane, așa cum este definită în Constituția Germaniei.

Această hotărâre survine după ce guvernul german și cele două camere ale parlamentului au acționat în instanță împotriva partidului Die Heimat, prezentând dovezi care atestă caracterul rasist și ideologia antisemită a acestuia. Partidul, cunoscut pentru pozițiile sale antimusulmane și antisemite, a pierdut finanțarea de stat începând cu anul 2021.

Cu toate acestea, liderul partidului, Frank Franz, a minimalizat impactul deciziei, declarând că aceasta nu îi va împiedica activitatea politică. Oficialitățile germane consideră că această hotărâre reprezintă un semnal clar că statele democratice nu ar trebui să finanțeze organizații care amenință constituția și valorile democratice.

În contrast, în România, toate partidele politice parlamentare primesc finanțare anuală de la bugetul de stat. Legislația românească stabilește că sumele alocate depind de reprezentarea partidelor în parlament, iar criteriile de finanțare presupun ca partidele să militeze pentru respectarea suveranității naționale, a independenței și a unității statului, a integrității teritoriale, a ordinii de drept și a principiilor democrației constituționale. Deși nu există criterii clare pentru retragerea finanțării în legislația românească, partidele sunt supuse criteriilor funcționalității și trebuie să respecte prevederile constituționale pentru a beneficia de finanțare de la stat.

Sondaj Avangarde: nimic surprinzător

Apare un sondaj Avangarde, realizat la comanda PSD. Ni se oferă o privire în culisele preferințelor politice ale populației. Dacă duminică ar avea loc alegeri europarlamentare, PSD ar conduce cu 31% din voturi, urmat de PNL cu 20% și AUR cu 19%. Sondajul dezvăluie, de asemenea, că liderul PSD, Marcel Ciolacu, se bucură de cea mai mare încredere a românilor, cu 26%, urmat de Diana Șoșoacă și George Simion, ambii cu 23%.

Foarte puțină încredere

Sondajul, realizat între 8-22 ianuarie pe un eșantion de 1.150 de respondenți, aduce în prim-plan nu doar preferințele electorale, ci și nivelul încrederii în politicienii cheie. Ciolacu se situează în fruntea clasamentului în ceea ce privește încrederea, dar 66% dintre respondenți declară că nu au încredere în el. Șoșo și Georgică împart poziții similare, cu 70% și, respectiv, 71% dintre cei chestionați exprimând lipsa de încredere în acești candidați virtuali.

Liderul PNL, Nicolae Ciucă, obține o cotă de încredere de 20%, însă 71% dintre participanți sunt mai degrabă neîncrezători în el. Nenea Klaus se confruntă cu o situație dificilă, având doar 16% încredere și un record de 79% dintre respondenți care declară că nu au încredere în el. Pe ultimul loc în topul încrederii se află liderul USR, Cătălin Drulă, cu 11%.

Un alt aspect relevat de sondaj este percepția asupra importanței diferitelor tipuri de alegeri din acest an. 31% consideră alegerile prezidențiale cele mai importante, în timp ce 26% acordă o importanță deosebită alegerilor parlamentare. Alegerile locale sunt considerate importante de 23%, iar alegerile pentru Parlamentul European de 14%, conform datelor publicate de HotNews.ro.

Aceste cifre nu se vor modifica decisiv în lunile ce premerg primului scrutin programat. Fiindcă războiul politic permanent se duce de pe poziții fixe și fixiste. Nu există un dialog politic național de natură să determine migrații masive în rândurile alegătorilor.

Schimbarea de paradigmă ar putea surveni numai dinspre cei care dorm electoral, văzându-și de treabă. De convingerea lor că ar putea, totuși, schimba lucrurile depinde, de fapt, totul.