Alimentele viitorului: „carne” printată 3D, „unt” din muscă sau „chiftele” din insecte

Decenii la rând, pe fondul creşterii exponenţiale a populaţiei şi a resurselor tot mai limitate, omenirea a fost măcinată de întrebarea “Ce vor mânca oamenii viitorului?”. Autorii de romane ştiinţifico-fantastice și-au imaginat că în lipsa resurselor oamenii se vor îndreapta spre pseudo-mâncăruri ciudate. Culmea, realitatea a bătut imaginaţia, astfel că pe piaţa alimentară au apărut tot felul de substitute ale unor alimente de bază.

Poveştile cu mâncăruri care altădată păreau de neimaginat prind însă contur în contextul deciziei globaliştilor de a reduce gazele cu efect de seră emise de animalele de fermă. Astfel, pe piaţa alimentară a apărut “carne” produsă industrial la imprimante 3D, dar şi alimente ce conţin insecte. Potrivit Barclays, piaţa cărnii sintetice ar putea să reprezinte 10% din industria globală a cărnii, ceea ce ar însemna 140 de miliarde de dolari în următorul deceniu.

„Carne” sintetică produsă industrial la imprimante 3D

De câţiva ani, compania israeliană Redefine Meat a lansat în Europa distribuția fripturii „New Meat” produsă la imprimantă 3D, considerată o alternativă la carnea produsă în mod convențional.
“Carnea” produsă la imprimantă 3D conţine proteine din soia, mazăre, năut, sfeclă, drojdie nutritivă și grăsime de cocos, iar culoarea este dată de sfecla roșie.

La ora actuală peste 4.000 de restaurante din Israel, Marea Britanie, Țările de Jos, Suedia, Malta, Grecia și Germania cumpără “carne” produsă la imprimantă 3D la un preţ de 40 USD pentru un kilogram.
Şi japonezii au început să producă “Wagyu”, un tip de carne sintetică de vită produsă cu ajutorul imprimantelor 3D. Pentru fabricare ei niponii utilizează trei tipuri diferite de celule stem de vacă, izolate din ţesutul muscular, adipos şi vasele de sânge, poziţionate în vitro una lângă cealaltă.

„Unt” din grăsime de muscă

În paralel cu producerea de carne sintetică cu ajutorul inteligenţei artificiale, cercetătorii de la Universitatea Gent (Belgia) au creat o grăsime din larve de muscă Hermetia illucens, care ar putea înlocui untul folosit la fabricarea napolitanelor, biscuiților și prăjiturilor.

Produsul respectiv se extrage cu centrifuga dintr-un bol cu apă în care se introduc larvele muștei respective, după care se blenduieşte pentru a crea o pastă groasă prezentată drept unt. Cercetătorii belgieni susţin că utilizarea „untului” de insecte este mai prietenoasă cu mediul înconjurător decât produsele lactate.

Elveţia a legalizat mâncarea pe bază de insecte

Deoarece s-au găsit destui adepţi care să consume “alimentele” viitorului, Elveția a devenit din luna mai 2017 prima țară europeană care a autorizat în urma unei modificări legislative vânzarea de mâncăruri pe bază de insecte.
Astfel, lanțul de supermarketuri Coop a scos la vânzare o chiftea produsă de laboratorul elvețian Essento care conţine carne de insecte combinată cu orez, morcovi, oregano și chilli. Suprinzător, acest gen de “aliment” nu e deoc ieftin, astfel că un pachet cu 10 „snak-uri” din insecte costă 35 de franci elveţieni.

Finlandezii produc “mâncare” din electricitate, apă, aer și bacterii

Ca tacâmul să fie complet, finlandezii de la compania Solar Foods au inventat “mâncarea” fabricată din electricitate, apă, aer și bacterii, printr-un proces similar cu fermentarea berii. Descrisă ca fiind „proteina cea mai prietenoasă cu mediul”, compusul botezat “Solein” va fi probabil utilizat ca ingredient de bază pentru produsele alimentare procesate. Este obținut prin aplicarea electricității la apă, similar cu fermentarea naturală a berii.

Lichidul “electrizat” este introdus într-un reactor special, i se adaugă bacterii care se hrănesc cu dioxidul de carbon și cu bule de hidrogen, după care produsul final obţinut este apoi uscat și măcinat într-o pulbere asemănătoare cu făina de grâu. Finlandezii susţin că pulberea respectivă poate fi folosită la tot felul de diete și poate fi imprimată 3D pentru a obține o textură mai consistentă.

Compania din Helsinki plănuiește să aibă o producție anuală de circa două miliarde de porții de mâncarea fabricată din electricitate, apă, aer și bacterii.

Carnea sintetică, produsă în Staţia Spaţială Internaţională

Carnea sintetică creată cu ajutorul unei imprimante 3D a fost testată şi în Cosmos în 2019. Atunci, astronauţii de pe Staţia Spaţială Internaţională au creat pentru prima oară o bucată de carne pentru friptură, cu ajutorul unei imprimante 3D, graţie colaborării dintre compania israeliană Aleph Farms şi ruşii de la 3D Bioprinting Solutions.

Experimentul a constat în extragerea de celule din carnea de vacă şi punerea lor într-o fiertură de nutrienţi care simulează mediul din corpul unei vaci.
Pentru crearea cărnii în spaţiu, celulele şi nutrienţii necesari au fost depozitate în flacoane şi transportate la bordul unei nave Soyuz MS-15 care a decolat din Kazahstan. Apoi, la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale, acestea au fost puse într-un imprimantă magnetică care a replicat celule pentru a produce ţesutul muscular.
Pentru că a fost doar un experiment, ”carnea” respectivă nu a fost consumată la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale, ci s-a întors pe Pământ pentru a fi analizată. Cei care au testat-o au spus că gustul a lăsat de dorit, însă aroma şi textura păreau asemănătoare cu cele ale bucăţi de carne de vită autentică.