În martie se reiau lucrările la Canalul Siret-Bărăgan. 700 ha irigate gravitațional, cu costuri minime

Va fi reluată construirea Canalului Siret – Bărăgan, al cărui principal avantaj este că va asigura irigarea gravitaţională a 700.000 ha din Bărăgan, adică fără grupuri de pompare, deci fără costuri energetice.

Sorin Moise, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, a anunțat că în luna martie vor fi reluate, în baza unei finanțări europene, lucrările la Canalul Siret – Bărăgan, după ce fermierii s-au plâns că seceta le-a afectat grav culturile şi există riscul ca multe suprafeţe agricole să rămână nelucrate. Săptămâna trecută, secretarul de stat a participat, alături de ministrul Agriculturii, Florin Barbu, la Consiliul AGRIFISH, Agricultură şi Pescuit, de la Bruxelles. Deși nu sunt precizate prea multe detalii în legătură cu reluarea lucrărilor la acest obiectiv de investiții, știrea confirmă declarațiile din octombrie, când tot secretarul de stat Sorin Moise anunța că Uniunea Europeană va aloca 100 milioane de euro pentru construirea Canalului Siret – Bărăgan, în cadrul programului de reabilitare a sistemului de irigații din România.

„Proiectul Davidescu” datează din 2012

Proiectul Canalului Siret-Bărăgan nu e nou şi nu face parte din seria proiectelor megalomanice ale comuniştilor, prima propunere de realizare a canalului datând din 1912, când, după numele iniţiatorului, era numit „Proiectul Davidescu”.

Discuţiile au fost reluate în 1952, odată cu elaborarea strategiei construirii sistemelor de irigaţii. În 1965, 1968 şi 1971, au fost elaborate mai multe studii, iar în 1984 Institutul de Cercetări şi Proiectări pentru Gospodărirea Apelor, actualul „Aquaproiect” SA Bucureşti, a început elaborarea proiectului tehnic.

Construirea Canalului Magistral Siret–Bărăgan a fost aprobată prin Decretul 394/10.01.1986. Constructorul desemnat să execute lucrările era Antrepriza de Lucrări Hidrotehnice Focşani, devenită după 1990 SC Sibarex SA Câmpineanca. Lucrările au demarat în 1987, cu construirea Tronsonului 1, de 50 km, în judeţul Vrancea.

A fost finalizat un segment de 5,7 km. Documentaţiile tehnico-economice pentru Tronsonul 2, de 140 km, prin Vrancea, Brăila, Buzău, Ialomiţa, nu au fost aprobate.

Pe Canalul Siret – Bărăgan poate fi asigurat și transport naval de mărfuri cu barje, ieftin și nepoluant

Canalul este important și din punctul de vedere al infrastructurii de transport. Prin Legea 363/2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional, Secţiunea 1 Reţele de Transport, Anexa 5, e prevăzută realizarea obiectivului „Canal Magistral Siret-Bărăgan între Adjud şi Dridu”, cu o lungime de 190 km şi un debit de 50-200 mc/s.

Transportatorii, respectiv Uniunea Societăţilor de Expediţii din România (USER), au făcut demersuri constante pentru alocarea de fonduri, susținând importanța construirii Canalului Siret-Bărăgan pentru asigurarea unui transport de mărfuri ieftin și nepoluant.

În urma acestor demersuri, în ianuarie 2014,Guvernul a aprobat înființarea Regiei Autonome „Administrația Canalului Siret-Bărăgan”, dar în ultimii ani nu s-a mai întâmplat nimic notabil.

Aproximativ 700.000 ha din Bărăgan irigate gravitațional, fără costuri de funcționare a echipamentelor de pompare

Proiectul are mai multe utilități, dar cel mai important avantaj este că ar asigura irigarea gravitaţională a 700.000 ha din Bărăgan, fără grupuri de pompare, adică fără costuri energetice, deci aproape gratuit. În urmă cu mai mulți ani, producţiile agricole suplimentare au fost estimate la 100 milioane euro.

În altă ordine de idei, canalul ar diminua riscurile unor inundaţii catastrofale în Lunca Siretului, cum au fost cele din 2005 și 2010, pentru că ar prelua viiturile de pe Siret.

Încă un șantier părăsit

Subfinanţarea sistematică a proiectului a dus la imaginea de şantier părăsit. Dacă în 1989-1990 pe şantierul canalului lucrau peste 2.000 de constructori, numărul acestora a scăzut treptat, iar prin 1994, când au fost oprite lucrările, mai lucrau 500 de oameni.

În funcţie de cum au fost alocate fondurile, în anii care au urmat s-a lucrat cu 250 sau 50 de constructori. În 2007, au fost alocate 10 milioane de lei, cu care a fost finalizat şi pus în funcţiune un segment de 5,7 km de canal din Tronsonul 1, care asigură irigarea a 154.283 ha.

Lucrările au fost începute pe alţi 37 din cei 44,3 km rămaşi din Tronsonul 1, dar ulterior proiectul a fost subfinanțat și apoi abandonat.

Mai interesate de proiect au fost Statele Unite și China

De-a lungul anilor, au părut interesați de acest proiect mai mult investitorii străini decât guvernanții noștri. Prin 2012, a venit la București o delegație din China interesată de construirea Canalului. Tot în 2012, ministrul Rovana Plumb a discutat despre acest proiect cu Joshua Kaplan, directorul Regional pentru Orientul Mijlociu, Africa de Nord şi Europa al Agenţiei Statelor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare.

Reprezentantul Guvernului SUA a venit la Bucureşti pentru a discuta despre managementul pădurilor şi Canalul Siret–Bărăgan. Atunci, ministrul Mediului a cerut sprijinul părţii americane „în vederea identificării de noi tehnologii aplicabile acestui proiect, pentru a deveni viabil şi funcţional”.

Au fost două episoade care demonstrează că investițiile în Canalul Siret-Bărăgan sunt luate în calcul de investitori din Statele Unite și China. La noi, pe fondul certurilor și succesiunii de crize politice, în ultimii ani nici măcar nu s-a mai discutat despre acest proiect.

Datele tehnice ale proiectului

• Lungimea canalului: 190 km.
• Repere geografice: Canalul parcurge traseul între Acumularea Calimăneşti de pe Siret (judeţul Vrancea) şi Lacul Dridu, situat la nord de Bucureşti, pe râul Ialomiţa.
• Lăţimea canalului la suprafaţa apei: 57 m
• Adâncimea canalului : 7 m
• Lăţimea la bază: 20 m

Utilitatea proiectului:

• Asigură apa pentru irigaţii în nordul şi centrul Câmpiei Bărăgan, respectiv: 518.000 ha – în anii secetoşi și 700.000 ha – în anii medii
• Asigură apa necesară pentru utilităţi industriale la un debit de 5 m/s
• Elimină riscul producerii inundaţiilor în Lunca Siretului, fiind alimentat din Acumularea Calimăneşti, din Vrancea.
• Cale de transport naval între Focşani, Brăila, zona adiacentă Galaţi şi Bucureşti. Conform pct 5.03 din capitolul „Reţele de căi navigabile interioare şi porturi” din Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional elaborat de Ministerul Transporturilor. Dacă ar fi realizat acest canal ar deveni porturi localităţile Mărăşeşti, Focşani, Râmnicu Sărat, Buzău şi Dridu.