Afacerile ratate în Patrulaterul Aurifer ale miliardarilor din spatele Roșia Montană Gold Corporation

Mina Băișoara și aurul de la Rovina a fost râvnite de miliardarii care au încercat să dea lovitura la Roșia Montană.

Miliardarii Beny Steinmetz,  Seth Klarman, John Paulson, Thomas Kaplan şi Gary J. Goldberg, care s-au aflat în spatele companiei Gabriel Resources în perioada în care s-a încercat exploatarea aurului de la Roșia Montană și în care s-a dat statul român în judecată, au urmărit și alte ținte miniere în Patrulaterul Aurifer din Munţii Apuseni.

Una din minele pe care au pus ochii a fost cea de la Băișoara, din județul Cluj. Într-un document al Gabriel Resources, se spunea că firma autohtonă Rom Aur ar continua activitatea pe un teren pus la dispoziţie de Primăria Cluj Napoca, condusă de Emil Boc. Actul purta semnătură administratorului Rom Aur, Nicolae Gruia Suciu. Această societate apărea ca având acţionar unic Gabriel Resources BV Nederland. În zona Băişoara, activa pe un segment conex o firmă apropiată fostului ministru Ioan Rus. Conform localnicilor, cu muncitorii de la NapocaMin, s-a efectuat curăţarea gurilor vechi de mine din zonă.

Băişoara este o localitate din nord-estul Munţilor Apuseni, la o distanţă de 50 de km. de Cluj Napoca. Mineritul metalifer de aici este cunoscut de sute de ani, potrivit atestărilor documentare.  În localitate a fost constituită o persoană juridică alcătuită dintr-un conglomerat de composesorate şi primării ce deţin terenuri în zonă. Terenul arondat acestei persoane juridice este în mare parte terenul sub care de sute de ani se cunoaşte faptul că există zăcăminte auro-argintifere. Drept dovadă minele vechi de sute de ani din Băişoara şi… interesul Gabriel Resources pentru acestea. Agenţia Naţională de Resurse Minerale a eliberat licenţă de concesiune pentru explorarea minereurilor auro-argintifere firmei Rom Aur (pe atunci „Rom Aur” – S.R.L. Roşia Montană, în calitate de concesionar), după ordinul 147/2006 emis de guvernul Tăriceanu.

Potrivit bilanţurilor fiscale depuse,  Rom Aur avea câte 5-9 angajaţi şi constant pierderi de sute de mii de lei, ba chiar 1,8 milioane lei.

În ceea ce priveşte exploatarea de la Roşia Montană, una din probleme era cea legată de exproprieri. Nefiind vorba de un proiect declarat de interes naţional, exproprierile nu se pot face decât cu acordul proprietarilor persoane fizice. Or, la Băişoara, în cazul începerii exploatării, nu s-ar mai fi pus problema de proprietari persoane fizice, ci de proprietar o Asociaţie care includea o serie de composesorate şi, mai ales, Primării. Adică instituţii ale statului. Care nu ar fi pus piedici exploatării. Doar că Rom Aur a fost radiată în 2019.

Băişoara nu a fost singur țintă a miliardarilor de la Roşia Montană. Seth Klarman a stat în spatele obscurei companii Carpathian Gold care a obţinut licenţa de exploatare a aurului de la Rovina, din Munţii Apuseni. Acesta deţinea Baupost Group, unul dintre cele mai mari fonduri de hedging din lume, specializat în administrarea riscului. Prin Baupost, Klarman controla Carpathian Gold, societate fără prea multă experienţă în domeniul minier dar care iată a devenit titular de licenţă prin subisidiara locală, Samax. Klarman, a cărui avere se ridică la 1,5 miliarde de dolari, a fost unul dintre acţionarii de la Roșia Montană Gold Corporation, compania care a ţintit aurul de la Roşia Montană şi care a făcut foarte multă vâlvă în România. Seth Klarman este un antreprenor rapace, fiind vestit pentru apetitul său imens în investiţiile de risc. 

400 de milioane de dolari s-au dus se pare pe apa sâmbetei la Roşia Montană. Cu toate astea, Klarman n-a renunţat şi a pus mâna pe Rovina, un zăcământ aflat la 20 de kilometri de Roşia Montană, în Patrulaterul Aurifer. Pe nepusă masă, Carpathian Gold, companie înregistrată în Canada şi listată la bursa din Toronto, a anunţat că a pus mâna pe licenţă. Acţiunile s-au dublat, iscând un „wow” al unuia dintre şefii care n-a rezistat tentaţiei să îşi arate bucuria pe forumul bursei canadiene.

Klarman urmărea la Rovina o mică revanşă pentru că afacerile sale în minele de aur au dat greş, inclusiv cea de la Roșia Montană. Implicat în Guyana Goldfields, cu aproape 20%, prin vehiculul său Baupost, s-a văzut nevoit să vadă că preţul acţiunilor sale a scăzut cu 150 de milioane de dolari. Suma pare minoră în comparaţie cu fondurile de 28 de miliarde de dolari pe care le administra Baupost Group acum zece ani. Dar nici cu Carpathian Gold lucrurile nu au mers foarte bine până la primirea licenţei de la Rovina. Compania avea doar o exploatare, în Brazilia, iar unul din şefii său, Dino Titaro, declara după ce a plecat din funcţie, că firma era absolut neexperimentată în domeniul minier. În plus, aventura din Brazilia a îndatorat compania peste măsură. Carpahtian a împrumutat până atunci ani aproape 210 milioane de dolari de la banca australiană Macquaire pentru construcţia proiectului minier brazilian. Degeaba, pentru că guvernul a retras autorizaţia de funcţionare, generând pierderi masive Carpathian Gold.

Salvarea de la faliment a venit însă din România, și nu de la Roșia Montană. Cum şi prin ce metode s-a acordat licenţa, nimeni nu a cuvântat. Acţionarii Carpathian, printre care şi gigantul minier Barrick Gold sau off-shoreul cipriot Cyprus River Holdings îşi frecau mâinile de bucurie. Doar că proiectul Rovina a fost blocat, iar Baupost nu mai apare acum în acționariatul Carpathian.

Interesul lui Klarman în România nu s-a rezumat doar la minerit. Baupost Group s-a afiliat cu Deutsche Bank și Sankaty Advisors pentru a participa la licitaţia pentru achiziţia portofoliului de 2,7 miliarde de euro reprezentând creditele neperformante ale celei mai mari bănci locale, BCR.