Cine a fost Obi-Wan Kenobi al PIANULUI

A început să studieze pianul la vârsta de patru ani, iar la vârsta de 8 ani a debutat în faţa publicului. La doar 16 ani cânta cu Filarmonica din New York. A fost un copil minune, care a fost acceptat să participe la cursurile lor de faimoşii profesori Artur Schnabel şi Maria Curcio.

Spunem “a fost”, deoarece pianistul american de origine evreiască Leon Fleisher, care timp de 30 de ani a cântat la pian cu o singură mână, a murit într-un spital din Baltimore la vârsta de 92 de ani, potrivit unui mesaj postat pe Twitter de fiul său, Julian, după cum relatează EFE. În anii 1970 şi 1980 a fost profesor la Centrul de Muzică din Tanglewood, al cărui director artistic a fost în perioada 1986 – 1997, şi a predat de asemenea la Conservatorul Peabody din Baltimore. Aici, Fleisher a devenit un mare pedagog, iar elevii săi care îl adorau l-au supranumit „Obi-Wan Kenobi del piano”, comparându-l cu bătrânul şi înţeleptul yedi din Star Wars.

Opt ore pe zi în faţa pianului, bătând frenetic în clapele de fildeş

Fleisher a fost o figură reprezentativă a interpretării pianului în anii 1950 şi 1960, până când în 1964 a încetat să mai cânte din cauza unei leziuni grave la mâna dreaptă. Era convins că el însuşi forţase acea problemă din cauza exersării îndelungate, având în vedere că ani mai târziu a mărturisit că petrecea „opt ore pe zi în faţa pianului, bătând frenetic în clapele de fildeş”.

18:58 • POLITICĂ

De la artist la sultan: povestea românului căsătorit cu o prințesă africană și care candidează pentru Camera Deputaților

Timp de 30 de ani, artistul a încercat să recupereze mobilitatea mânii sale drepte, inclusiv cu injecţii cu lidocaină, terapii de recuperare sau tratamente-şoc. Durerea şi neputinţa i-au provocat o depresie care l-au adus în pragul sinuciderii. Din fericire a optat pentru dezvoltarea calităţilor sale muzicale şi tehnici prin alte metode şi s-a dedicat din plin predării de cursuri. De fapt, fiul său a mărturisit că tatăl lui a predat lecţii de pian cu o săptămână înainte de internarea în spital. După 30 de ani, în 1994 şi după ce a suferit o boală neurologică, a urmat un tratament experimental cu injecţii cu Botox care i-au permis să-şi reia cariera, deşi, potrivit mărturiilor sale, nu s-a mai vindecat complet niciodată. Chiar şi aşa, Fleisher a oferit concerte şi recitaluri până aproape de sfârşitul vieţii sale. Acest parcurs strălucit a fost ilustrat în documentarul „Two Hands: The Leon Fleisher Story”, de Nathaniel Kahn, care a fost nominalizat la premiile Oscar în 2006.

În 2003 s-a reîntors la Carnegie Hall pentru a oferi primul său recital la două mâini după peste trei decenii, obţinând un mare succes.