Săptămâna politică românească

Săptămâna politică românească a adus câteva decizii politice majore. Câteva pariuri cu mize uriașe. S-a lămurit, parțial, șarada comasării alegerilor. Au fost devansate prezidențialele. România îl vede pe Klaus Johannis drept următorul șef al NATO. Și apar primele fisuri în forța de asalt electoral a Coaliției.

Decizia recentă cu privire la mutarea alegerilor prezidențiale din decembrie în septembrie a stârnit o adevărată furtună de speculații și dezbateri în cercurile politice. Fiindcă această schimbare, aparent minoră, ar putea să aibă consecințe extrem de importante pentru peisajul politic al României.

Ceea ce face această modificare deosebit de interesantă este că, în trecut, intervalul de timp între alegerile europarlamentare și cele prezidențiale a permis partidelor să se adapteze la „vocea poporului”. De exemplu, după rezultatele slabe ale PDL și vechiului PNL în alegerile europarlamentare din 2014, scena politică a fost luată cu asalt de figura proaspătă a lui Klaus Johannis și de un PNL reînnoit. Analiștii observă că această schimbare de calendar electoral nu mai oferă partidelor luxul timpului. Între europarlamentare și prezidențiale rămâne un interval de regrupare insuficient.

Candidatura comună pentru prezidențiale nu a fost încă bătută în cuie. Se așteaptă, probabil, rezultatele din iunie. Algoritmul asaltului comun pentru Putere are mai multe variante. Cea logică ne spune că funcțiile de Primar General al Capitalei și de Președinte al României vor fi împărțite echitabil. Totuși, liderii actuali ai PSD și PNL, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, sunt priviți ca niște „novici” în materie de angajament și competență față de cele două funcții majore. Observatorii remarcă faptul că Ciolacu a fost în fruntea PSD la un singur scrutin, acum trei ani și jumătate, cu rezultate foarte slabe pentru PSD. Iar Ciucă nu a avut niciodată experiența contactului direct cu alegătorii în acest context. În plus, ambii sunt afectați de o guvernare densă și de o perioadă politică dificilă, ceea ce îi face să pară mai puțin potriviți pentru a conduce partidele la succes electoral.

Pe de altă parte, iese în evidență și faptul că ambii lideri se află, în sondaje, sub cota partidelor pe care le conduc. Ceea ce ar trebui să determine mișcarea îndrăzneață de a propune niște independenți cu susținere comună. Popularitatea scăzută și lipsa de carismă a celor doi lideri sunt văzute ca vulnerabilități în fața unor personaje mai energice și mai carismatice, cum ar fi George Simion. În această perspectivă, un rezultat surpriză în favoarea unui candidat ca Simion nu mai pare atât de improbabil. Pentru PGC există în mod cert niște variante de independenți. Circulă deja niște nume. Piedone, Dan Șucu, Cătălin Cârstoiu. Licărul de speranță din ochii Gabrielei Firea s-a cam stins. Iar pentru prezidențiale nu e, deocamdată, exclusă nici o variantă. Ambele partide își doresc cu ardoare funcția supremă în Statul Român. Surse solide din anturajul Coaliției indică faptul că varianta momentului este Nicolae Ciucă. Mai mult, este exclusă aproape total varianta unui independent. Aici lucrurile ar trebui cumpănite înțelept de către cei doi lideri. Orgoliile de partid ar trebui înlăturate. Fiindcă o înfrângere a Coaliției în prezidențiale va fi un dezastru.

România l-a nominalizat pe Klaus Johannis pentru șefia NATO

Surse oficiale au dezvăluit pentru Digi24.ro că România a notificat NATO, exprimând intenția de a-l propune pe Klaus Iohannis pentru funcția de secretar general al Alianței. Această informație vine în contextul în care premierul olandez Mark Rutte este susținut de președintele american Joe Biden pentru aceeași poziție, conform Politico.

Administrația Prezidențială a refuzat să comenteze „zvonurile”, în timp ce surse guvernamentale au subliniat că misiunile diplomatice ale statelor membre NATO transmit informații și sugestii în mod informal. Potrivit Bloomberg și jurnalistei Jennifer Jacobs, România a notificat ceilalți membri NATO despre intenția sa de a-l nominaliza pe Iohannis pentru funcția de secretar general al Alianței.

Cu toate acestea, politica NATO este complexă, iar sprijinul lui Biden pentru Rutte ar putea schimba echilibrul de putere în favoarea acestuia. În plus, premierul estonian Kaja Kallas și ministrul leton de externe, Krisjanis Karins, și-au exprimat anterior interesul pentru această funcție.

Într-un interviu din 2022, președintele Johannis nu a negat intenția de a candida la șefia Alianței, declarând că ar evalua foarte serios o astfel de propunere.

Funcția de secretar general al NATO este ocupată de o personalitate politică de rang înalt dintr-o țară membră NATO, numită pentru un mandat de patru ani prin consultări diplomatice între statele membre. Decizia finală este luată prin consens.

În contextul în care mandatul actualului secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, se apropie de sfârșit, presiunea pentru desemnarea noului lider este în creștere, iar România pare să-și pregătească terenul pentru o potențială candidatură a președintelui Johannis.

PNL Vâlcea: campanie separată de PSD

Decizia candidaturilor pe liste comune la europarlamentare și locale provoacă deja reacții în teritoriu. Coaliția nu funcționează uns peste tot. Apar, deci, primele fisuri.

Deputatul PNL Laurențiu Nicolae Cazan a anunțat că liberalii din Vâlcea vor merge în campanie separată de PSD la alegerile locale și europarlamentare din vară, chiar dacă vor avea candidați comuni pentru Parlamentul European.

„Nu vom încheia un protocol de colaborare cu Partidul Social Democrat. Vom face campanie separat. Fiecare va merge pe liste separate, chiar dacă vor fi comune„, a declarat Cazan într-o conferință de presă a PNL Vâlcea, conform Agerpres.

Strategia PNL Vâlcea este să solicite alegătorilor să voteze PNL acolo unde îl găsesc pe buletinul de vot, fără să se afișeze cu PSD.

„Vom solicita cetățenilor să voteze partidul cap-coadă unde îl găsesc pe buletinul de vot. Asta e strategia noastră electorală… Eu zic că vom lua un scor de peste 50% la europarlamentare„, a subliniat deputatul.

În ceea ce privește colaborările locale, Cazan a precizat că nu există nicio înțelegere formală cu AUR sau alte partide politice, dar nu exclude posibilitatea unor colaborări punctuale pentru alegerile locale.

„Dacă există în anumite localități posibilitatea de a face alianțe, cu oricine, pentru a câștiga alegerile, nu văd de ce n-am putea să o facem… Nu avem o decizie în BPJ în ceea ce privește alianța cu AUR sau alte partide, dar dacă există posibilitatea de alianțe punctuale, de ce nu?„, a explicat Cazan.

Deputatul a subliniat că obiectivul este să maximizeze scorul pentru un primar sau să câștige o primărie într-o localitate, indiferent de afilierea politică a candidatului.

În așteptarea surprizelor

În esență, putem vorbi despre o săptămână care ne-a oferit noi motive de speculații. Fiindcă, în realitate, foarte puține lucruri s-au lămurit. A devenit cert un singur lucru: pactul pentru Putere. Ale cărui detalii tehnice încă se negociază. Și nu exclud surprize de proporții.

Ne-ar bucura niște surprize. Fiindcă oferta politică actuală, am mai spus-o, nu ne atrage deloc. În orice parte am privi nu găsim mai nimic interesant. Iar perspectiva perpetuării la Putere a Coaliției, în numele stabilității, nu e de natură să ne înaripeze. Mai vedem. Încă se pot schimba multe.